Fostul președinte al țării, Igor Dodon este cercetat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) privind controlul averilor. Despre aceasta a confirmat președinta ANI, Rodica Antoci, într-un interviu pentru Anticoruptie.md.

Deși nu a dat mai multe detalii cu privire la controlul demarat în cazul fostului președinte, șefa ANI recunoaște că este nevoie de curaj din partea inspectorilor de integritate pentru a investiga demnitarii cu poziții influente în cadrul instituțiilor de stat.

În cazul fostului șef de stat Igor Dodon, ANI s-a autosesizat din oficiu, în baza investigațiilor jurnalistice, dar și în baza a mai multor sesizări oficiale parvenite la autoritate. Toate au fost direcționate, în mod aleatoriu, către un inspector de integritate, afirmă Antoci.

„N-o să intru în detalii, pentru că este o procedură de control acum la autoritate în derulare, pentru a nu admite careva imixtiuni sau influențe asupra inspectorului care examinează cazul. Tot ce a fost în presă, în investigațiile jurnalistice, poze, documente au fost transmise către inspectorul de integritate pentru a fi examinate și a se expune. Sper că identificăm mijloacele esențiale pentru a proba și a demonstra aceste probe”, a declarat Rodica Antoci.

Șefa ANI mai spune că în cazul lui Igor Dodon ar fi trebuit să demareze controale și alte instituții abilitate, întrucât el este funcționar public de mai mult de zece ani.

„Subiectul dat al declarării nu este un subiect de patru ani cât a deținut mandatul de președinte de țară, dar este un subiect, un funcționar, care din 2000 a deținut funcții publice în Republica Moldova și urma să fie examinat și în acea perioadă de acele instituții publice abilitate, competente, care au asemenea atribuții de control. Sper sa avem un rezultat în curând de la inspectorul de integrate și ei să facă dovada tuturor mijloacelor probante, diligență și curajul necesar”, a declarat Rodica Antoci.

Mai multe detalii la subiectul dat găsiți AICI.

Precizăm că, ANI a inițiat controlul averii pe numele lui Dodon încă în 2020. În acest an s-a dispus deja inițierea pe numele acestuia și un control privind incompatibilitatea de funcție. Cele două cauze se examinează într-un singur dosar de către inspectorii de integritate.

#ANI #avere #Igor Dodon #Rodica Antoci

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.