Curs valutar
  • EUR
    20.0508
    0.3217%
  • USD
    17.1338
    0.2667%
  • RUB
    0.2066
    0.7744%
  • RON
    3.8136
    0.2255%
  • UAH
    0.3835
    0.1043%

Toate știrile

24 august 2026

VIDEO Impedimente cu duiumul în tragerea la răspundere a șoferilor cercetați! Procurorii cer modificări în legislație

12 Oct. 2023, 17:05
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
12 Oct. 2023, 17:05 // Societate //  Elena Putregai

Procurorii care investighează infracțiunile săvârșite de conducătorii mijloacelor de transport rutier ar avea impedimente cu duiumul în urmărirea penală și, respectiv, transmiterea dosarului în instanța de judecată. Acestea sunt de ordin legislativ, dar țin și de resursele umane și tehnice. Mai multe a dezvăluit procurorul Igor Demciucin, adjunct al procurorului general interimar, responsabil de domeniul urmăririi penale în cadrul unui club de presă care a avut loc joi, 12 octombrie curent. 

În primul rând, potrivit procurorului Igor Demciucin, criminalitatea în Republica Moldova este una stabilă. Spre exemplu, chiar dacă numărul de accidente rutiere scade în fiecare an cu 6-7%, nu exclude că asta se întâmplă din cauza scăderii populației țării. De aceea, procurorii prin intermediul Ministerului Justiției a intervenit cu proiecte de modificare a legislației atât în Codul Penal, cât și în Codul de Procedură Penală.

„În primul rând, avem probleme cu individualizarea pedepselor, fiind și insuficient de aspre. În 2018, pentru conducerea mijloacelor de transport rutier în stare de ebrietate a fost exclusă amendă, fiind lăsată munca în folosul comunității. Persoanele au continuat să comită infracțiunea în cauză, în recidivă, respectiv scopul pedepsei finale nu a fost atins. Procuratura Generală a propus să fie reintrodusă pedeapsa cu amenda, pentru că este mai dureroasă decât munca în folosul comunității. Mai ales în contextul în care acum este indicat pentru anumite categorii de persoane, precum că nu pot fi atrase la muncă în folosul comunității, cum ar fi cele cu contracte militare sau minori”, a explicat procurorul.

Un alt impediment de ordin legislativ este termenul de prescripție. Acum este de 2 ani și am intervenit legislativ pentru a-l mări la 3 ani, astfel încât să avem posibilitatea să reușim să trimitem dosarul în instanță, cu includerea întreruperii termenului de prescripție, adică dacă cauza a fost expediată în instanța de judecată, se începe din nou termenul de prescripție. Avem la dispoziție 3 ani la faza de urmărire penală și 3 ani când cauza este deja pe masa judecătorilor. Vrem să excludem tergiversarea dosarelor”.

La fel, există neclarități în legătură cu anumite termene, cum ar fi cel de trei zile pe care cineva îl numără de când a fost ridicat provizoriu permisul de conducere, pe când altcineva îl numără de la pornirea urmăririi penale. La aceasta intervine weekendul sau anumite sărbători care dublează neclaritatea. O neclaritate asemănătoare o au procurorii cu referire la calcularea termenului de bănuit. Pe de o parte au voie să rețină persoane nu mai mult de 10 zile, pe de altă termenul este socotit fie de la înlăturarea acesteia de la mijlocul de transport, fie de la ridicarea provizorie a permisului de conducere. De aceea, procurorii au propus să fie incluse în „alte măsuri procesuale de constrângere”.

Nu în ultimul rând, sistemul are probleme legate de resurse umane și tehnice. „Numărul experților autorizați în domeniu generează tergiversarea proceselor”. Chiar și așa, în 2023, procurorii au reușit să investigheze 80 la sută din accidentele rutiere produse, dintre care 75 la sută deja le-au trimis în instanță.

Realitatea Live

24 Aug. 2026, 21:22
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
24 Aug. 2026, 21:22 // Slider //  Ana Panaguța

Comisia Europeană a aprobat luni, 24 august, o finanțare de 6,1 miliarde de euro pentru noi achiziții militare destinate Ucrainei, în contextul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice și drone. Fondurile vor fi utilizate pentru sisteme de apărare aeriană și antirachetă, rachete, muniții și radare, scrie DigiEconomic.

Decizia a fost anunțată de Executivul European de Ziua Independenței Ucrainei și face parte din împrumutul de sprijin pentru Ucraina (UASL), în valoare totală de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027.

„Astăzi (luni n.r.) am aprobat 6,1 miliarde de euro pentru sistemele de apărare aeriană și antirachetă, rachetele, munițiile și radarele de care Ucraina are nevoie urgentă. În timp ce Rusia își intensifică atacurile, ne sporim sprijinul pentru a ajuta Ucraina să-și protejeze populația și să-și apere spațiul aerian. Europa este alături de Ucraina și îi vom furniza ceea ce are nevoie, atunci când are nevoie”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit Executivului comunitar, 376 de atacuri cu rachete au fost înregistrate numai în luna iulie, iar intensificarea atacurilor a crescut necesarul de echipamente pentru apărarea aeriană.

Majoritatea achizițiilor vor fi făcute de la companii din UE

Cele 6,1 miliarde de euro se adaugă unor planuri de achiziții în valoare de 16 miliarde de euro aprobate anterior, dintre care 8,35 miliarde de euro au fost deja plătite, pentru a asigura Ucrainei livrarea la timp și în cantitățile necesare a echipamentelor esențiale.

Majoritatea noilor achiziții ar urma să provină de la companii din industria europeană de apărare.

Comisia consideră că livrările trebuie accelerate prin utilizarea unor echipamente din stocurile existente, reprioritizarea comenzilor și creșterea capacităților de producție.

Ucraina va putea solicita efectuarea plăților după prezentarea contractelor semnate cu companiile din industria de apărare.

Documentele vor fi verificate de Comisia Europeană înainte de deblocarea banilor.

60 de miliarde de euro pentru apărare în 2026-2027

Împrumutul UASL pune la dispoziția Ucrainei până la 90 de miliarde de euro, dintre care 30 de miliarde de euro sunt destinate sprijinului bugetar, iar 60 de miliarde de euro finanțării apărării.

Pentru 2026, 28,3 miliarde de euro sunt alocate consolidării capacităților industriei de apărare a Ucrainei. Comisia precizează că finanțările sunt acordate în funcție de evoluția necesităților Ucrainei și sunt supuse unor condiții și mecanisme de monitorizare.

De la începutul războiului, în 2022, Uniunea Europeană și statele membre au acordat Ucrainei un sprijin total de 220,2 miliarde de euro, dintre care 3,8 miliarde de euro provin din veniturile generate de activele rusești imobilizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!