Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Impedimente cu duiumul în tragerea la răspundere a șoferilor cercetați! Procurorii cer modificări în legislație

12 Oct. 2023, 17:05
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
12 Oct. 2023, 17:05 // Societate //  Elena Putregai

Procurorii care investighează infracțiunile săvârșite de conducătorii mijloacelor de transport rutier ar avea impedimente cu duiumul în urmărirea penală și, respectiv, transmiterea dosarului în instanța de judecată. Acestea sunt de ordin legislativ, dar țin și de resursele umane și tehnice. Mai multe a dezvăluit procurorul Igor Demciucin, adjunct al procurorului general interimar, responsabil de domeniul urmăririi penale în cadrul unui club de presă care a avut loc joi, 12 octombrie curent. 

În primul rând, potrivit procurorului Igor Demciucin, criminalitatea în Republica Moldova este una stabilă. Spre exemplu, chiar dacă numărul de accidente rutiere scade în fiecare an cu 6-7%, nu exclude că asta se întâmplă din cauza scăderii populației țării. De aceea, procurorii prin intermediul Ministerului Justiției a intervenit cu proiecte de modificare a legislației atât în Codul Penal, cât și în Codul de Procedură Penală.

„În primul rând, avem probleme cu individualizarea pedepselor, fiind și insuficient de aspre. În 2018, pentru conducerea mijloacelor de transport rutier în stare de ebrietate a fost exclusă amendă, fiind lăsată munca în folosul comunității. Persoanele au continuat să comită infracțiunea în cauză, în recidivă, respectiv scopul pedepsei finale nu a fost atins. Procuratura Generală a propus să fie reintrodusă pedeapsa cu amenda, pentru că este mai dureroasă decât munca în folosul comunității. Mai ales în contextul în care acum este indicat pentru anumite categorii de persoane, precum că nu pot fi atrase la muncă în folosul comunității, cum ar fi cele cu contracte militare sau minori”, a explicat procurorul.

Un alt impediment de ordin legislativ este termenul de prescripție. „Acum este de 2 ani și am intervenit legislativ pentru a-l mări la 3 ani, astfel încât să avem posibilitatea să reușim să trimitem dosarul în instanță, cu includerea întreruperii termenului de prescripție, adică dacă cauza a fost expediată în instanța de judecată, se începe din nou termenul de prescripție. Avem la dispoziție 3 ani la faza de urmărire penală și 3 ani când cauza este deja pe masa judecătorilor. Vrem să excludem tergiversarea dosarelor”.

La fel, există neclarități în legătură cu anumite termene, cum ar fi cel de trei zile pe care cineva îl numără de când a fost ridicat provizoriu permisul de conducere, pe când altcineva îl numără de la pornirea urmăririi penale. La aceasta intervine weekendul sau anumite sărbători care dublează neclaritatea. O neclaritate asemănătoare o au procurorii cu referire la calcularea termenului de bănuit. Pe de o parte au voie să rețină persoane nu mai mult de 10 zile, pe de altă termenul este socotit fie de la înlăturarea acesteia de la mijlocul de transport, fie de la ridicarea provizorie a permisului de conducere. De aceea, procurorii au propus să fie incluse în „alte măsuri procesuale de constrângere”.

Nu în ultimul rând, sistemul are probleme legate de resurse umane și tehnice. „Numărul experților autorizați în domeniu generează tergiversarea proceselor”. Chiar și așa, în 2023, procurorii au reușit să investigheze 80 la sută din accidentele rutiere produse, dintre care 75 la sută deja le-au trimis în instanță.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.