Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului a Consiliului municipal Chișinău marchează 25 de ani de activitate. Cu prilejul acestei aniversări, în incinta Centrului de Cultură și Artă „Ginta Latină” se desfășoară evenimentul cu genericul „Împreună pentru copii!”, care găzduiește peste 400 de invitați.

Printre invitați se numără angajați ai Direcției, foști lucrători care au contribuit în mod decisiv la dezvoltarea sistemului de protecție a copilului, parteneri care oferă suport continuu și își aduc aportul la dezvoltarea și consolidarea serviciilor sociale de calitate, pretori de sector, dar și reprezentanți ai subdiviziunilor structurale ale autorităților administrației publice municipale.

„Pentru o structură municipală, 25 de ani de activitate înseamnă foarte mult. Fiecare zi, fiecare minut, fiecare secundă e mult, când trebuie să interveni și salva vieți atunci când este cazul. Menirea DGPDC este de a-i de proteja pe cei care au cea mai mare nevoie de noi, maturii – copiii. Acei care sunt plâpânzi, neajutorați și mâna grijulie a angajatului unei structuri municipale îi dă speranță, îi dă încredere și îl ferește de toate riscurile. Iată de ce primăria Municipiului Chișinău, DGPDC, are scopul major și de a proteja și ocroti copiii și familiile acestora, atunci când au nevoie”, a declarat viceprimarul Angela Cutasevici.

Cu diplome pentru activitate prodigioasă în domeniul protecției copilului s-au ales mai mulți angajați și foști angajați, printre care se numără Svetlana Chifa, Lidia Ștefăneț, Elena Mazur, Angela Ganea, Rodica Molaru-Chilimar, Olga Zaharia, Tamara Blanari, Ala Dubineanschi, Vera Gușakova, Nina Dodon și Marina Jechiu.

„Mulțumim municipalității și Direcției Generale pentru Protecția Drepturilor Copilului pentru munca depusă în fiecare zi pentru copii, în special, pentru copii refugiați. Știm și suntem conștienți că ajutorul copiilor refugiați necesită un surplus de muncă. De aceea, vă mulțumim pentru munca dumneavoastră în interesul superior al copiilor”, a menționat Katrin Lampe, ofițer pe protecția copilului la Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR)

Direcția Municipală pentru Ocrotirea Copilului, Reintegrare şi Sprijin Familial a fost fondată în anul 1997, prin Decizia Consiliului municipal Chișinău din 26 iulie. În 2004, instituția a fost reorganizată în Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului, iar în 2020, a devenit Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului.

Misiunea Direcției constă în monitorizarea respectării drepturilor copilului în municipiul Chișinău și protecția copiilor aflați în situație de risc, a copiilor victime sau potențiale victime a violenței, neglijării, abuzurilor, exploatării și traficului de ființe umane, precum și asistența familiilor cu copii pentru prevenirea intrării lor în dificultate, dar și pentru depășirea situațiilor de risc cu care se confruntă acestea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aniversare #Chisinau #Consiliul Municipal #copii #drepturile copilului

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot