Lipsă de cunoștințe sau dorință de a dezinforma? Vorbim despre întrebările pe care le-au acordat prim-ministrei Natalia Gavriliță două deputate ale Blocului Comuniștilor și Socialiștilor în cadrul ședinței Parlamentului din data de 22 octombrie. În contextul în care prețul la gazele naturale a explodat în întreaga lume, Irina Lozovan și Svetlana Căpățină întreabă cum se face că moldovenii vor fi nevoiți să achite mai mult pentru gazele naturale.

La ziua de azi noi toți înțelegem că prețul gazelor naturale nu va fi cel care a fost anterior. Spuneți-mi vă rog care este motivul pentru care suntem în situația respectivă. O fi de vină incompetența guvernului, lipsa dorinței de a ajunge la o înțelegere sau pur si simplu o indiferență, se întreabă deputata socialistă Irina Lozovan.

Drept replică, reprezentata PSRM a fost informată despre o creștere a prețurilor la nivel mondial, nu doar în Republica Moldova.

Creșterea prețului la gazele naturale în Moldova se datorează cererii sporită la nivel mondial și creșterea prețului la nivel mondial. Eu vreau să vă reamintesc dumneavoastră și tuturor cetățenilor că prețul după formula veche tot este un preț de piață doar că el ne-ar fi permis eșalonarea plăților și creșterea ar fi fost mai graduală. Creșterea prețurilor după formulă oricum ar fi una de piață doar că s-ar mișca un pic mai încet și ar veni nota de plată un pic mai târziu, ceea ce ne-ar fi avantajat mai ales în condițiile în care se așteaptă ca peste câteva luni piața spot să se reducă.

Acum, chiar dacă noi procurăm de pe piața Spot, aceste tot sunt prețuri de piață, sunt prețuri la zi, nu sunt eșalonate în timp și nu sunt redistribuite pe un an sau pe doi ani, de aceea, ele pot fi înalte acum, însă ele pot fi mult mai joase decât prețul după formulă în vară. Sarcina noastră ca și guvern este că această anomalie să fie compensată de guvern, a punctat Gavrilița.

Preţul gazului explodează peste tot în Europa și trage după el preţul electricităţii. În ultimele săptămâni, curentul electric s-a scumpit în Germania şi Franţa cu aproximativ 40%. Drept răspuns, guvernele au început să îi ajute pe consumatori cum pot, Spania anunțând că renunţă la o parte din taxe şi subvenţionează masiv facturile cetăţenilor obişnuiţi. Însă cea mai gravă situaţie pare să fie în Marea Britanie, pentru că distribuitorii britanici au contracte fixate la preţurile de acum un an, care erau cu mult mai mici şi acum sunt nevoiţi să cumpere curent electric la preţuri care s-au mărit şi cu 250%. Recent, doi mari distribuitori britanici au anunţat că nu mai pot suporta diferenţa de preţ şi vor intra în faliment.

Contractele futures pe gaze naturale au crescut cu 12.2%, în timp ce contractele futures pe carbon au crescut cu 2.2%. Energia electrică germană pentru anul viitor și gazul din Marea Britanie au înregistrat, de asemenea, noi maxime, iar țițeiul a ajuns să se tranzacționeze, pentru prima dată din octombrie 2018, cu peste 80 de dolari pe baril. În același timp, prețurile cărbunelui din nord-vestul Europei au ajuns la cele mai mari cote de la criza financiară din urmă cu un deceniu.

De ce crește prețul energiei din Europa

Problemele au început să apară în timpul iernii trecute, când temperaturile mai scăzute decât erau preconizate au dus la o cerere de energie mai mare decât de obicei pentru încălzirea locuințelor. Acest lucru a condus la o scădere semnificativă a rezervelor de gaz, care a atins un îngrijorător nivel de stocare de doar 30% în luna martie. Apoi, în primăvară, pe măsură ce campania de vaccinare împotriva COVID-19 a câștigat teren pe tot continentul european, lucrurile au început să-și revină la normal, iar afacerile au început să se redeschidă, angajații să revină la birouri, oamenii să meargă din nou în restaurante și alte locuri precum cinematografe sau teatre, consumatorii fiind dornici să-și cheltuiască economiile acumulate în perioada de carantină.

Redresarea economică a determinat un nou val de cerere pentru energia electrică, care a crescut și mai mult în timpul verii, când temperaturile caniculare i-au făcut pe oameni să folosească sistemele de aer condiționat și răcire a clădirilor. Astfel, cererea în creștere nu a fost satisfăcută de ofertă.

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.