La doar o săptămână de la lansarea „Acasă”, Irina Rimes revine cu o surpriză pentru fanii ei: 11 dintre piesele de pe album vor putea fi ascultate live în cadrul primului concert Metaverse din România.

În primă fază, publicul va putea urmări un preview al celor 11 piese pe canalul de YouTube al artistei, urmând ca în luna iulie, aplicația care introduce fanii în această realitate imersivă să fie disponibilă. Practic, cele 11 piese reprezintă 11 lumi diferite, suprarealiste.

Pentru că „Acasă” este unul dintre cele mai personale albume ale Irinei, experiența oferită publicului trebuia să fie una cât mai intimă, mai privată și așa a venit ideea acestui concept Metaverse pe care l-a gândit și dezvoltat Bogdan Păun de la NGM Creative, regizorul alături de care Irina lucrat pentru toate videoclipurile oficiale de până acum.

„Aveam în minte de acum doi ani un astfel de proiect, doar că așteptam albumul muzical potrivit și „Acasă” a fost oportunitatea perfectă. Inițial, ne-am gândit să facem visuals, dar odată cu crearea acestor lumi virtuale, am considerat că trebuie să trecem la next level și să oferim fanilor o experiență diferită, privată. Așa a apărut aplicația VR și ideea unui concert în Metaverse, primul din România, o lume nouă în care Irina este un avatar cu care fanii pot interacționa.

Irina a fost scanată ca să poată fi digitalizată și transformată într-un caracter aplicabil în Metaverse, o muncă a zece departamente ce au lucrat doar la conturarea caracterului ei virtual, de la ochi, față și până la haine.

Tot acest proiect a fost implementat în aproximativ 4 luni, iar aplicația a fost construită în Unreal Engine 5, cel mai avansat game engine din lume. Deja lucrez la o nouă versiune a avatarului Irinei, să arate și mai real”, a spus Bogdan Păun.

„Lansez un proiect la care am muncit foarte mult și eu și echipa mea, este un proiect în Metaverse, un proiect foarte ambițios pe care intenționez să îl dezvolt, acesta este doar începutul și mă bucur să îl fac anume pentru albumul „Acasă”, pe care îl consider cel mai bun și cel mai potrivit pentru o nouă deschidere de drumuri. Ne-am obișnuit să deschidem drumuri și cred că acesta este un proiect care ar putea fi un factor diferențiator în industria muzicală și vizuală din România. Vreau să mulțumesc NGM Creative și Bogdan Păun pentru pasiunea depusă, sper să vă placă la fel de mult cum ne-a plăcut și nouă să îl gândim, să lucrăm la el și să îl oferim publicului larg”, a spus Irina Rimes.

În lume, printre cei mai cunoscuți artiști care au susținut un concert în Metaverse se numără Justin Bieber, Ariana Grande și Travis Scott.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Albumul „Acasă” s-a lansat online, pe magazinele digitale, cât și fizic sub formă de CD, iar ulterior va apărea și o variantă pe vinil. „Acasă” include 16 piese confesiune, vindecătoare și sensibile, compuse de artistă cu compozitori și producători de top din România. Pe album sunt și cele două colaborări cu Grasu XXL „Pentru totdeauna” și cu Jah Khalib pentru „Навсегда”.

„Acasă” este practic coloana sonoră a documentarului de 7 episoade pe care Irina Rimes l-a lansat alături de HBO Max pe data de 3 iunie, „Irina Rimes: Pe drumul meu”, o miniserie prin care artista a ales să își spună povestea, struggle-ul de artist. Irina Rimes rememorează momente importante din viața ei, vorbește despre versurile pe care le cântă, despre oamenii care au ajutat-o în carieră. În paralel, sunt dezvăluite detalii despre sursele de inspirație ale albumelor anterioare, sunt pregătite videoclipuri și concerte caritabile.

Irina Rimes este unul dintre artiștii emblematici ai industriei muzicale din România care și-a pus amprenta asupra publicului și topurilor radio și TV prin stilul unic de interpretare, piese statement și sute de show-uri live intense și pline de emoție.

„Despre el”, „Cosmos” și „Pastila” sunt cele trei albume compuse de Irina care includ hituri precum „Visele”, „Ce s-a întâmplat cu noi”, „Iubirea noastră mută”, „Bandana”, „Bolnavi amândoi”, „Nu știi tu să fii bărbat”, iar colaborările cu artiști precum Guess Who, Carla’s Dreams, The Motans, INNA, Grasu XXL, Bruja sau Cris Cab, dar și piesele compuse pentru Andra, Antonia, Nicole Cherry, confirmă versatilitatea sa.

#album #colaborare #concert virtual #Irina Rimes #Romania

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.