Suedia şi Finlanda vor fi invitate să se alăture Alianţei Nord-Atlantice după ridicarea vetoului privind aderarea de către Turcia marţi seară, a anunțat în faţa presei secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, scrie Agerpres. Țările membre NATO sunt reunite în aceste zile la summit-ul de la Madrid.

„Sunt încântat să anunţ că avem un acord care deschide calea pentru aderarea Finlandei şi Suediei la NATO şi care răspunde preocupărilor Turciei privind exporturile de arme şi lupta împotriva terorismului”, a adăugat Jens Stoltenberg.

Aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO, posibilă prin ridicarea dreptului de veto al Turciei, va face Alianţa „mai puternică şi mai sigură”, a reacţionat marţi seară premierul britanic Boris Johnson.

„Este o ştire fantastică pentru începutul summit-ului NATO. Aderarea Suediei şi a Finlandei va face ca alianţa noastră magnifică să fie mai puternică şi mai sigură”, a spus el pe Twitter.

Turcia nu a cerut americanilor concesii pentru a accepta intrarea Finlandei şi a Suediei în NATO, a asigurat marţi un înalt oficial de la Casa Albă. Acordul la care s-a ajuns privind extinderea alianţei militare va da „un impuls puternic” unităţii occidentale, a apreciat acest înalt oficial american, sub protecţia anonimatului.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a obţinut „cooperare deplină” din partea Finlandei şi Suediei împotriva luptătorilor kurzi PKK şi a aliaţilor acestora, a anunţat preşedinţia turcă într-un comunicat dat publicităţii marţi seara.

Turcia a fost de acord cu intrarea în NATO a celor două ţări nordice după mai bine de trei ore de discuţii marţi la Madrid, în marja summit-ului.

„Turcia a obţinut ceea ce a vrut”, a spus preşedinţia turcă în declaraţia sa.

Acordul a fost semnat marţi seara în faţa camerelor de filmat de şefii diplomaţiilor din cele trei ţări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare NATO #Finlanda și Suedia #Jens Stoltenberg #NATO

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.