O discuție din Parlamentul Kîrghistanului, unde unul din oficiali o mustră pe o altă funcționară pentru faptul că nu cunoaște limba de stat și vorbește doar limba rusă, deși de 25 de ani trăiește în această țară a devenit un subiect preluat și de unii deputați moldoveni, care afirmă că „o situație similară avem și în Republica Moldova”.

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, menționează că, discuții frecvente sunt și la noi în Parlament și în societate despre faptul că mulți funcționari și demnitari de o viață locuiesc în Moldova, însă nu cunosc limba română.

„Asemenea discuții avem și noi, din când în când. În Parlament, în societate. Iar cu războiul din Ucraina asemenea discuții apar tot mai des în regiuni pe care Moscova le consideră sfera sa de influență. Ceea ce Rusia demonstrează, prin fapte, în Ucraina, îngrijorează, înspăimântă și chiar înfiorează popoarele vecine. Alt exemplu: zilele trecute președinții Kazahstanului și Azerbaijanului la o întrevedere bilaterală au vorbit prin traducător, fiecare în limba sa, evitând declarații în limba rusă. De obicei făceau declarații în limba rusă. Dar lucrurile se mai schimbă”, scrie Alaiba.

Cu o reacție la același video postat de Dumitru Alaiba a venit și colega sa deputată, Marcela Adam, care afirmă că „întrebarea de câți ani trăiesc în Republica Moldova și de ce nu cunosc limba acestui stat, trebuie adresată multor parlamentari de la Chișinău, care de-a lungul timpului și-au bătut joc de neam și țară”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dumitru Alaiba #Kirghizstan #limba romana #Marcela Adam

Majorările salariale anunțate pentru anul 2027 ar putea să nu însemne și mai mulți bani în buzunar pentru angajați. Motivul este inflația, care a ajuns deja la 11,2%, iar prețurile ar putea continua să crească. Avertismentul vine din partea vicepreședintelui Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Sergiu Sainciuc.

Potrivit acestuia, dacă salariile vor fi majorate anul viitor doar pentru a ține pasul cu scumpirile, angajații nu vor simți o creștere reală a veniturilor.

„O majorare medie a salariilor pentru anul viitor ar presupune că am ajunge la zero, adică creșterea reală nu va fi simțită”, a declarat Sainciuc.

Cu alte cuvinte, dacă prețurile cresc la fel de mult ca salariile, angajații vor primi mai mulți bani pe hârtie, dar aceștia vor cumpăra aproximativ aceleași lucruri.

Ce se întâmplă cu salariile bugetarilor

Sainciuc atrage atenția și asupra modului în care va fi stabilită valoarea de referință, în baza căreia sunt calculate salariile unei mari părți dintre angajații din sectorul bugetar. În prezent, pentru o bună parte dintre bugetari, valoarea de referință este de 4.200 de lei. Sindicatele vor să înțeleagă mai clar cum va fi modificată această sumă în următorii ani. Sainciuc spune că există neclarități între evoluția economiei și valorile de referință prevăzute în scenariile pentru anii următori.

De exemplu, pentru anul 2028, sindicalistul a făcut un calcul potrivit căruia, dacă economia va crește cu 3,2%, valoarea de referință de 4.200 de lei ar trebui să ajungă la aproximativ 4.334 de lei. În scenariile analizate apare însă o valoare de 4.600 de lei.

”Dacă nu, suntem într-o contradicție”, a declarat Sainciuc.

Reprezentantul sindicatelor mai spune că, potrivit planurilor pentru următorii ani, fondul de salarizare din sectorul bugetar ar urma să crească cu aproximativ 8%, 10% sau chiar 12%. Aceste cifre ar putea permite majorări ale salariilor, însă întrebarea principală este cât de mult vor depăși acestea inflația. Dacă salariile vor crește mai repede decât prețurile, angajații vor avea o creștere reală a veniturilor. Dacă însă majorările vor fi absorbite de scumpiri, puterea de cumpărare nu va crește semnificativ.

”Ce ține de rata valorii de referință, bazându-ne pe creștere economică, este o contradicție. Trebuie să ne uităm la lucrul acesta”, a subliniat vicepreședintele CNSM.

Astfel, sindicatele cer clarificări privind modul în care vor fi stabilite salariile pentru 2027 și anii următori, în condițiile în care inflația poate reduce efectul majorărilor anunțate.