Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

VIDEO Vicepreședintele CEC: buletinele de vot vor fi tipărite într-o singură limbă – limba română

30 Iul. 2022, 08:59
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
30 Iul. 2022, 08:59 // Actualitate //  Realitatea.md

Gata cu tipărirea buletinelor de vot în limba rusă! Noul Cod Electoral, aprobat în prima lectură de Parlament, prevede tipărirea buletinelor de vot doar în limba română, în rusă fiind tipărite doar materialele electorale informative. Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale a menționat în timpul emisiunii „Rezoomat cu Ileana Pîrgaru” că buletinul de vot conține informații simple care pot fi citite de orice om care deține cetățenia Republicii Moldova. Mai mult, potrivit reprezentantului CEC, în secțiile de vot vor exista materiale informative tipărite în toate limbile minorităților etnice care vor explica procesul electoral.

La alegerile parlamentare anticipate din 2021, din tirajul total de peste 3,6 milioane de buletine de vot, în limba rusă au fost tipărite aproape 700 de mii de buletine. Dacă Parlamentul va aproba în lectura a doua actuala formulă a Codului Electoral, atunci la următorul scrutin nu va mai fi tipărit niciun buletin în limba rusă. Vicepreședintele CEC spune că buletinul de vot nu conține informații atât de complicate, încât să nu poată fi înțelese de orice cetățean al Republicii Moldova.

„Buletinele vor fi tipărite într-o singură limbă, limba română. Vor exista materiale informative nu doar în limba rusă, vor exista inclusiv modele de buletine de vot în alte limbi pentru acele persoane care nu posedă limba de stat. E vorba de pliante care vor fi plasate la intrarea în secția de votare, unde este indicat modelul buletinului, procedurile electorale, cum se completează un buletin de vot. Ele vor fi traduse în mai multe limbi, anume pentru a facilita integrarea tuturor minorităților. Dincolo de minoritatea rusă avem și minoritatea găgăuză, bulgară, avem ucraineni, romi. Pentru toate minoritățile trebuie să creăm facilități și condiții”, a spus Pavel Postica în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Vicepreședintele CEC spune că instituția electorală va avea grijă ca procesul de vot să fie explicat minorităților etnice prin materiale informative. De asemenea, la secția de vot, celor care nu înțeleg limba română le va fi asigurată traducerea.

„Atunci când într-o localitate știm că locuiesc cetățenii unei anumite minorități, acolo vom pune la dispoziție materiale informative în limba respectivă, dar nu buletine de vot. Cred că este destul de simplu pentru orice cetățean al Republicii Moldova să citească numele și prenumele unui candidat și denumirea unui partid politic, altă informație în buletinul de vot nu este, în afară de denumirea că e buletin de vot, tipul alegerilor, prezidențiale, parlamentare, locale generale sau referendum și data. Nu sunt informații foarte complicate care nu ar putea fi citite de orice persoană. Dar chiar dacă cineva are nevoie de asistență și ajutor, această asistență și acum le este acordată cetățenilor. Nu trebuie să facem tragedie din acest lucru”, a mai spus vicepreședintele CEC.

Joi, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul Codului Electoral. Documentul mai prevede că, în situații excepționale, la unele secții, exercițiul votului ar putea avea loc două zile consecutiv, sâmbătă și duminică. Mai mult, noul Cod prevede reducerea numărului de membri ai Comisiei Electorale Centrale de la 9 la 7. Astfel, 2 membri CEC ar putea fi delegați de Guvern, 2 de către Parlament, alți 2 membri ar putea fi delegați de CSM și un membru va fi delegat de președintele Republicii Moldova.

 

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 13:39
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
25 Aug. 2026, 13:39 // Societate //  Vlada Ciorici

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!