UPDATE 17.38 Consilierul prezidențial Vladimir Medinsky a declarat că Moscova a format un bloc de propuneri din trei părți dedicate aspectelor militaro-tehnice, umanitar-internaționale și aspecte politice. Potrivit reprezentantului oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zakharova, instituția se așteaptă ca întâlnirea să ducă „la finalizarea rapidă a acestei situații, la restabilirea păcii în Donbass și la întoarcerea tuturor cetățenilor Ucrainei la o viață pașnică”.

UPDATE 17.31 Ucraina înaintează rușilor trei cerințe:

încetarea imediată a focului;
armistiţiu;
coridoare umanitare pentru îndepărtarea civililor din satele și orașele distruse sau bombardate constant.

UPDATE 17.22 Ministerul de Externe ucrainean: Delegația ucraineană în negocierile cu Rusia va lucra pentru încetarea focului și crearea coridoarelor umanitare, scrie Ria Novosti.

UPDATE 17.20 Părțile participante la discuții și-au dat mâna în debutul discuțiilor.

UPDATE 17.03 Șeful Ministerului de Externe ucrainean a declarat că Kievul nu va face concesii în negocierile cu Rusia pe probleme de integritate teritorială, scrie Ria Novosti.

Negocierile ruso-ucrainene au început. Delegaţia din Ucraina și cea a Federație Ruse și-au dat întâlnire în Belarus, iar scopul întrunirii de azi este de a ajunge la o înțelegere privind încetarea focului.

De menționat că prima întrevedere s-a încheiat fără a atinge un numitor comun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Componența delegațiilor nu s-a schimbat.

Delegația rusă a include reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării, administrației prezidențiale și ai altor departamente. Acesta este condusă de asistentul președintelui Rusiei, Vladimir Medinski.

Delegația ucraineană este formată din David Arakhamia – președintele fracțiunii Servitorul Poporului, Oleksiy Reznikov – ministrul Apărării din Ucraina, Mihail Podolyak – consilier șef al biroului președintelui, Andriy Kostin – prim-adjunctul șefului delegației ucrainene la Grupul de contact trilateral, Rustem Umerov – ajunctul Poporului și Mykola Tochitsky – viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei.

Realitatea.md amintește că prima rundă de negocieri ruso-ucrainene a avut loc la data de 28 februarie în Gomel, Belarus. Negociatorii ucraineni au solicitat încetarea imediată a focului și a bombardamentelor asupra orașelor din Ucraina pentru a putea fi vorba de continuarea discuțiilor. În același timp, liderul de la Kremlin, insistă că printre condițiile Rusiei pentru a opri „operațiunea specială” sunt demilitarizarea Ucrainei și obținerea unui statut de neutralitate, recunoașterea suveranității Rusiei asupra peninsulei Crimeea și recunoașterea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.