UPDATE 17.38 Consilierul prezidențial Vladimir Medinsky a declarat că Moscova a format un bloc de propuneri din trei părți dedicate aspectelor militaro-tehnice, umanitar-internaționale și aspecte politice. Potrivit reprezentantului oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zakharova, instituția se așteaptă ca întâlnirea să ducă „la finalizarea rapidă a acestei situații, la restabilirea păcii în Donbass și la întoarcerea tuturor cetățenilor Ucrainei la o viață pașnică”.

UPDATE 17.31 Ucraina înaintează rușilor trei cerințe:

încetarea imediată a focului;
armistiţiu;
coridoare umanitare pentru îndepărtarea civililor din satele și orașele distruse sau bombardate constant.

UPDATE 17.22 Ministerul de Externe ucrainean: Delegația ucraineană în negocierile cu Rusia va lucra pentru încetarea focului și crearea coridoarelor umanitare, scrie Ria Novosti.

UPDATE 17.20 Părțile participante la discuții și-au dat mâna în debutul discuțiilor.

UPDATE 17.03 Șeful Ministerului de Externe ucrainean a declarat că Kievul nu va face concesii în negocierile cu Rusia pe probleme de integritate teritorială, scrie Ria Novosti.

Negocierile ruso-ucrainene au început. Delegaţia din Ucraina și cea a Federație Ruse și-au dat întâlnire în Belarus, iar scopul întrunirii de azi este de a ajunge la o înțelegere privind încetarea focului.

De menționat că prima întrevedere s-a încheiat fără a atinge un numitor comun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Componența delegațiilor nu s-a schimbat.

Delegația rusă a include reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării, administrației prezidențiale și ai altor departamente. Acesta este condusă de asistentul președintelui Rusiei, Vladimir Medinski.

Delegația ucraineană este formată din David Arakhamia – președintele fracțiunii Servitorul Poporului, Oleksiy Reznikov – ministrul Apărării din Ucraina, Mihail Podolyak – consilier șef al biroului președintelui, Andriy Kostin – prim-adjunctul șefului delegației ucrainene la Grupul de contact trilateral, Rustem Umerov – ajunctul Poporului și Mykola Tochitsky – viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei.

Realitatea.md amintește că prima rundă de negocieri ruso-ucrainene a avut loc la data de 28 februarie în Gomel, Belarus. Negociatorii ucraineni au solicitat încetarea imediată a focului și a bombardamentelor asupra orașelor din Ucraina pentru a putea fi vorba de continuarea discuțiilor. În același timp, liderul de la Kremlin, insistă că printre condițiile Rusiei pentru a opri „operațiunea specială” sunt demilitarizarea Ucrainei și obținerea unui statut de neutralitate, recunoașterea suveranității Rusiei asupra peninsulei Crimeea și recunoașterea independenței republicilor separatiste Donețk și Lugansk.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.