La data de cinci noiembrie 2021, vicepremierul pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski și-a dat demisia. La mai bine de o lună jumate, funcția este vacantă, iar Guvernul, aparent, nu se grăbește să numească un nou membru în cabinetul de miniștri responsabil pentru problema transnistreană.

Întrebată de către Realitatea.md când Guvernul planifică numirea unui nou vicepremier, prim-ministra Natalia Gavrilita a precizat: Când vom avea candidatura agreata vom comunica. Noi la moment trebuie să agreăm cu persoana propriu zisă această funcție. Într-adevăr discutăm cu mai multe persoane. Este un portofoliu specific și trebuie să ne asigurăm că viziunile persoanei sunt aliniate cu celelalte instituții: Guvern, Parlament. Trebuie să ne asigurăm că persoana care va fi numită împărtășește viziunea.

De asemenea, șefa Cabinetului a confirmat că Guvernul are o astfel de persoană în vizor.

Realitatea.md amintește că Kulminski a fost numit în funcţia de vicepremier pentru Reintegrare la data de 6 august.

Ulterior, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vlad Kulminski, a explicat de ce a plecat din funcția sa guvernamentală. El a dat asigurări repetate că motivul lui a fost unul strict personal, informează Realitatea.md.

„Soția mea a avut complicații după naștere, dar eu mă ocupam de sarcina mea de la Guvern, unde era nevoie de mine 7 zile pe săptămână. Și eu nu eram acolo când soția mea avea nevoie de mine”, a menționat Vlad Kulminski în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la postul TV8.

Politicianul a mai spus că a purtat discuții cu președinta țării, Maia Sandu, cu prim-ministra Natalia Gavrilița și alți demnitari.

„Într-adevăr am demisionat din motive personale, însă nu s-a întâmplat brusc. Înainte de a demisona am discutat demisia mea cu doamna prim-ministră, cu doamna președintă și cu domnul spiker prealabil. Asta nu a fost o surpriză pentru cei de la guvernare. Despre asta am discutat cu ei, cu trei sau patru săptămâni înainte. Totul a fost cordonat din timp, ar fi fost iresponsabil din partea mea să fac acest lucru”, a menționat Vlad Kulminski. Referitor la întoarcerea sa în domeniul politic, el spune că deocamdată nu se discută acest lucru.

Piața mondială a petrolului va ajunge, în ultimul trimestru din 2026, într-o situație de ofertă excedentară, o premieră de la începutul războiului din Iran, pe măsură ce exporturile de țiței din Golful Persic își revin, în pofida conflictului în desfășurare, a anunțat vineri Agenția Internațională pentru Energie (AIE), transmite Bloomberg, notează Agerpres.

„Piața petrolului dă semne timide de reechilibrare, oferta globală depășind cererea pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Iran”, a precizat agenția care oferă consultanță marilor economii ale lumii în ultimul său raport lunar.

Potrivit AIE, exporturile de petrol din regiunea Golfului au revenit la 74% din nivelurile de dinaintea războiului, datorită unei creșteri semnificative a livrărilor Arabiei Saudite și Irakului, chiar dacă petrolierele continuă să fie vizate de atacuri. De asemenea, stocurile de petrol monitorizate au crescut în octombrie pentru prima dată după luna iunie, a adăugat agenția.

În aceste condiții, AIE și-a îmbunătățit estimările privind oferta mondială de petrol în anul 2026, cu o cantitate semnificativă de 920.000 de barili pe zi. Chiar dacă, la nivel mondial, piața petrolieră se va confrunta în acest an cu un deficit provocat de perturbările producției provocate de război, acest deficit anual ar urma să fie cu 60% mai mic decât cel prognozat de Agenție luna trecută.

Revenirea livrărilor din Orientul Mijlociu, coroborată cu semnalele că președintele Donald Trump s-ar putea abține de la noi acțiuni militare împotriva Iranului, a contribuit la scăderea prețurilor petrolului. Prețurile de referință au scăzut cu aproximativ 18% în această lună, oferind o gură de oxigen consumatorilor și băncilor centrale, prin reducerea presiunii exercitate de costurile ridicate ale combustibililor.

„Exporturile din regiunea Golfului și-au revenit mult mai rapid decât cererea globală de petrol”, a precizat AIE. Livrările din această regiune, excluzând Omanul, au atins luna trecută 18,4 milioane de barili pe zi, în pofida unui val de atacuri asupra petrolierelor, se arată în raportul publicat vineri. Potrivit AIE, Arabia Saudită și-a majorat producția de țiței la 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie, în timp ce producția Irakului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, respectiv 4,6 milioane de barili pe zi.

Per total, AIE estimează că oferta mondială de petrol va crește în acest an cu 920.000 de barili pe zi, până la 101,6 milioane de barili pe zi. În schimb, cererea mondială de petrol va scădea cu 2,68 milioane barili pe zi, până la 102,3 milioane barili pe zi.

Potrivit estimărilor AIE, surplusul de ofertă din acest trimestru urmează să se accentueze semnificativ anul viitor. Pe de altă parte, deși se preconizează că, anul viitor, consumul își va reveni, acesta va rămâne sub nivelurile din 2025. Creșterea cererii va fi concentrată în zona materiilor prime pentru industria petrochimică, în timp ce „prețurile ridicate, electrificarea și eficiența consumului de combustibil” vor tempera redresarea în cazul carburanților auto.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.