Președinta Maia Sandu și Președintele Parlamentului, Igor Grosu, au venit cu un mesaj de felicitare cu ocazia Zilei internaționale a solidarității oamenilor muncii, marcată astăzi, 1 mai.

„În timp ce majoritatea oamenilor se odihnesc sau petrec sărbătorile cu familia, sunt moldoveni care lucrează și de sărbători, care muncesc pe timp de noapte, care sunt permanent la datorie. Pentru ca restul țării să poată trăi aceste momente de relaxare în liniște și siguranță. Azi, cu ocazia Zilei internaționale a solidarității oamenilor muncii, am mers în vizită la Substația Asistență Medicală Urgentă Botanica, unde am cunoscut niște oameni minunați, care, zi de zi, salvează vieți. Acești oameni reușesc să ajungă la cei care au nevoie de ajutor chiar și atunci când ambulanța nu poate răzbate din cauza mașinilor parcate neregulamentar, și acordă asistență chiar și atunci când se confruntă cu o atitudine mai puțin respectuoasă din partea pacienților sau a rudelor acestora”, a scris șefa statului pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, ea a mai adăugat că acești oameni își fac datoria cu toată dăruirea, iar fiecare din noi trebuie să cunoască și să aprecieze munca lor. De asemenea, să-i ajutăm atunci când suntem în preajmă.

„Ne închinăm în fața fiecărui medic, asistent medical, conducător de ambulanță, brancardier, infirmier, felcer, salvator, polițist, pompier, militar, operator de la serviciul pentru apeluri de urgență, agent de pază, șofer de troleibuz, autobuz sautaxi, controlor de trafic aerian, pilot, mecanic de tren, brutar care coace noaptea ca noi dimineața să avem pâine proaspătă, muncitor din salubritate, lucrător din sistemul electroenergetic, asistent personal care nu are niciodată zi de odihnă și în fața tuturor celor care lucrează și noaptea, și de sărbători, inclusiv de Paște sau de Crăciun. De multe ori, oamenii își amintesc de voi când au cea mai mare nevoie, iar despre munca voastră complicată nu se vorbește la televizor. Voi sunteți eroii, adesea nevăzuți, datorită cărora societatea funcționează armonios. Vă mulțumim că sunteți atât de buni cu noi!”, a mai adăugat Maia Sandu.

„Astăzi, de 1 mai, celebrăm valoarea muncii şi a oamenilor muncitori şi harnici. Moldovenii sunt cunoscuți ca un popor harnic şi stăruitor, care prin muncă cinstită îşi clădesc bunăstarea şi îşi realizează scopurile şi năzuinţele”, a transmis Igor Grosu cu ocazia acestei sărbătoare.

„Pe noi, moldovenii, munca nu ne sperie. De fiecare dată ne vom sufleca mânecile și vom munci ca să avem pâine pe masă și căldură în casă. Vom munci ca să trăim în pace și în siguranță. Astăzi, am stat de vorbă cu cei care zi de zi muncesc în regim de urgenţă, pentru a ne salva nouă viețile. Sunt cei din prima linie pentru care viața altora este mai presus, decât viaţa proprie. Îşi iubesc meseria şi o fac cu abnegaţie și iubirea de a face bine. Să le mulțumim și să le fim recunoscători salvatorilor noștri – pompieri, scafandri, chinologi, chimiști. Să le mulțumim medicilor, brutarilor, șoferilor și tuturor celor care muncesc atunci când alții se odihnesc. Vă mulțumim pentru dragostea de oameni și dragostea de țară!”, a scris el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Grosu #Maia Sandu #mesaj #Ziua internaționala a solidarității oamenilor muncii

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.