Judecătorii constituționali au validat marți, 19 octombrie curent, mandatul de deputat al lui Vitali Gavrouc. Acesta este candidatul supleant de pe lista PAS care va ocupa fotoliul lăsat vacant de Igor Talmazan, care a fost numit luna trecută director general al Serviciului Vamal. Vitali Gavrouc a lipsit de la ședința Curții Constituționale transmise în direct de colegii de la RLIVE.MD și RLIVE TV.

Potrivit sesizării, în baza documentelor electorale pe care le deține CEC de la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, mandatul de deputat îi revine candidatului supleant – Vitali Gavrouc.

Se întâmplă după ce un fotoliu din fracțiunea PAS a devenit vacant. Acesta aparținea lui Igor Talmazan care, în luna septembrie anul curent, a fost numit director general al Serviciului Vamal.

Vitali Gavrouc și-a dat consimțământul de a i se atribui mandatul, însă azi a lipsit de la ședința Curții Constituționale, „din motive întemeiate”. În schimb, a avut un reprezentant acolo.

Decizia judecătorilor constituționali a fost pronunțată după circa 30 de minute de deliberări. La pronunțare, s-a anunțat că mandatul lui Vitali Gavrouc a fost validat.

Ce se cunoaște despre Vitali Gavrouc?

Vitali Gavrouc, în vârsta de 35 de ani, este artist de profesie. A studiat la Conservatorul de Stat P. Ceaikovski din Moscova, iar în prezent este Concertmaistru la Conservatorul de Stat P. Ceaikovski din Moscova.

FOTO PAS va avea un nou deputat în Parlament! Este artist și lucrează la un Conservator de Stat din Moscova

Este de menționat că PAS deține majoritatea parlamentară, având 63 de mandate, obținute în urma alegerilor parlamentare anticipate din data de 11 iulie 2021.

#deputat #PAS #Vitali Gavrouc

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.