Opt miniștri ai afacerilor externe din formatul Nordic-Baltic 8 (NB8) – Danemarca, Finlanda, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia, au efectuat o vizită la Chișinău, în ajunul referendumului pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Nordic-Baltic 8 (NB8) este un format de cooperare pe subiecte regionale și internaționale de actualitate. Oaspeții vor călători în trei regiuni diferite ale R. Moldova pentru a împărtăși experiențele țărilor lor din cooperarea și integrarea europeană.

După întrevederile cu ministrul moldovean al afacerilor externe, ministrul suedez și cel estonian au mers la Ungheni, acolo unde au avut un dialog cu reprezentanții mediului de afaceri, autorități și membri ai comunității din raion.

„Vizităm Moldova pentru a doua oară ca grup nordic-baltic, reprezentând opt țări diferite, și suntem foarte interesați să împărtășim experiențele noastre despre ce înseamnă să fii membru al Uniunii Europene și ce schimbări apar dacă oamenii vor vota în cadrul referendumului. Nu vom spune cum și ce ar trebui să voteze cetățenii moldoveni, dar Estonia s-a alăturat Uniunii Europene acum 20 de ani și am câștigat mult – securitate, pace, dar și prosperitate și o creștere economică de peste patru ori.

De data aceasta am decis să ne împărțim echipa în diferite regiuni și, împreună cu colegul nostru suedez, suntem aici. Este important să călătorim prin Moldova și să ne întâlnim cu oamenii din diferite regiuni”, a declarat Margus Tsahkna, Ministrul Afacerilor Externe al Estoniei.

„Suedia, la fel ca multe alte țări, a avut referendumurile sale. Suedia a avut referendumul în 1994 privind aderarea la Uniunea Europeană. A fost o situație foarte strânsă. Rezultatul a fost foarte apropiat: 53% pentru aderare și 47% împotrivă. Au trecut 30 de ani. Sprijinul pentru apartenența Suediei la Uniunea Europeană este astăzi undeva în jur de 80-85%. O majoritate clară din toate grupurile populației – rurale, urbane, din nord, sud, cei mai bogați, cei care se confruntă cu dificultăți – există o majoritate clară care spune că Uniunea Europeană a fost benefică pentru noi.

Ne face mai siguri. Ne face mai bogați. Există estimări care spun că 30 de miliarde de euro pe an în producția noastră anuală sunt datorate apartenenței noastre la Uniunea Europeană și pieței unice europene. Și ne face parte dintr-o alianță politică mai mare, o alianță politică europeană, într-o lume mai nesigură. Aceasta e experiența Suediei”, a menționat Torbjörn Sohlström, director general pentru afaceri euro-atlantice și politici de securitate în cadrul MAE al Suediei.

Primarul orașului Ungheni a declarat că Moldova se află în pragul unui examen important, atât pentru cetățeni, cât și pentru viitorul țării noastre, iar evenimentul organizat este unul binevenit.

„Noi înțelegem pe cât de importantă este decizia în ziua de duminică și pe cât de importantă și necesară este implicarea fiecăruia dintre noi. Eu cred, rămân optimist şi sunt convins că de aici plecați după această întâlnire cu aceşti oaspeți, domni, miniştri, cu experiență şi cu răspunsurie la întrebările pe care noi le aven, şi poate că ne frământă pe noi cei prezenți în acest auditoriu”, a conchis Vitalie Vrabie, primarul orașului Ungheni.

Menționăm că cei opt miniștri externi, sosiți la Chișinău, au semnat un memorandum de înțelegere cu ministrul Mihai Popșoi privind cooperarea în domeniul consolidării capacității internaționale.

Reuniunea a subliniat sprijinul ferm al țărilor NB8 pentru aspirațiile europene ale Republicii Moldova și în semn de solidaritate în contextul provocărilor geopolitice actuale, marcate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #beneficii #miniștri UE #Moldova #Ungheni

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.