Republica Moldova a încheiat, la Bruxelles, procesul de screening bilateral început în iulie 2024. Anunțul a fost făcut de vicepremiera pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, care a subliniat importanța acestui moment pentru parcursul european al țării. „Am reușit, într-un timp record și cu o mobilizare fără precedent, să finalizăm procesul de screening bilateral. Dar toate aceste eforturi nu vor valora nimic dacă țara nu-și continuă direcția europeană. Avem două opțiuni: ori mergem înainte pe drumul european, ori pierdem tot ce am construit până acum împreună, inclusiv ultima oportunitate istorică și reală de aderare la UE”, a declarat oficiala.

Ghenadie Marian, șeful Biroului pentru Integrare Europeană, a adăugat că acest exercițiu a fost unul dintre cele mai complexe realizate până acum. „Am depus foarte multă energie, am coordonat zeci de instituții, am elaborat sute de prezentări și mii de pagini scrise peste nopți”, a spus acesta.

Screeningul bilateral a presupus o analiză amplă a legislației naționale în raport cu cea europeană, proces care a durat 15 luni. În acest interval, au fost examinate peste 100.000 de pagini de acte normative, în cadrul a zeci de sesiuni tehnice și consultări cu instituțiile europene. Ultimul capitol discutat a fost Capitolul 33 – Prevederi financiare și bugetare, care vizează modul în care Republica Moldova își gestionează resursele publice și compatibilitatea acestora cu standardele europene.

La rândul său, Maia Savva, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, a subliniat contribuția importantă a instituției pe care o reprezintă. „Ministerul Finanțelor a fost implicat în cele mai multe capitole. E o normă realizată într-o perioadă scurtă. Felicitări tuturor. Mergem hotărâți înainte”, a declarat oficiala.

Finalizarea screeningului bilateral reprezintă o etapă esențială în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Următorul pas este începerea negocierilor oficiale pe capitole de aderare, în funcție de evaluarea Comisiei Europene. Astfel, Republica Moldova încheie o etapă tehnică importantă, demonstrând capacitatea instituțiilor naționale de a coopera și de a răspunde cerințelor europene, într-un moment considerat crucial pentru viitorul european al statului.

Sesiunile de screening bilateral s-au desfășurat în trei locații-cheie: Chișinău, Luxemburg și Bruxelles. Procesul a implicat sute de experți și funcționari publici din diferite instituții ale statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #Moldova #screening #UE

În Ungaria, apa este deviată către Dunăre, iar barjele sunt scufundate în mod intenționat, în încercarea de a crește nivelul extrem de scăzut al râului și de a preveni oprirea penultimei turbine de la Centrala Nucleară Paks.

De luni, de la prânz, s-au deversat în cursul principal al Dunării încă 20 de metri cubi de apă pe secundă din ramura Ráckeve-Soroksár, la Dömsöd, la aproximativ 50 de kilometri sud de Budapesta. Această măsură a determinat creșterea nivelului râului cu aproximativ doi centimetri, infomează Euronews, transmite Mediafax.

Mai în aval, la Paks, la aproximativ 100 de kilometri sud de capitala Ungariei, două barje sunt, de asemenea, pregătite pentru scufundarea controlată. Se pompează apă în corpul acestora, astfel încât să se așeze pe fundul fluviului, formând un prag temporar menit să ridice nivelul apei în apropierea centralei nucleare.

Autoritățile speră că această intervenție va împiedica o nouă oprire a penultimei turbine aflate în funcțiune a centralei, pe măsură ce nivelul Dunării continuă să scadă.

De asemenea, sunt în curs lucrările la construirea unui prag permanent peste râu, între centrala de la Paks și Dunaszentbenedek, un sat situat pe malul opus.

Guvernul maghiar a aprobat proiectul de urgență săptămâna trecută, în urma unei inspecții la fața locului și a unei recomandări unanime din partea experților în gestionarea apelor, energie și apărare.

Construcția va utiliza inițial 35.000 de metri cubi de rocă, cantitatea urmând să crească ulterior la 110.000 de metri cubi, iar proiectul avansează cu „viteză vertiginoasă”, potrivit oficialilor.

Zilele de marți și miercuri sunt considerate critice, prognozându-se o scădere a nivelului Dunării cu încă 14-15 centimetri.

Cu toate acestea, condițiile ar putea începe să se îmbunătățească începând de joi, când se așteaptă ca precipitațiile din bazinul hidrografic austriac al Dunării să determine o creștere a nivelului râului.

România a declarat, la începutul lunii august, stare de urgență din cauza debitului scăzut al Dunării. În încercarea de a determina o creștere a nivelului fluviului, autoritățile române au detonat stânca Pîrjoaia și au coborât 4 barje pe brațul Bala. Deși, temporar, nivelul Dunării a crescut ușor, în cele din urmă, ultimul reactor de la Cernavodă a fost oprit.