Noi loturi de vaccin anti-COVID vor ajunge, în curând, în țara noastră. Unele fac parte din contractele guvernării de la Chișinău cu companiile producătoare, iar altele sunt donații.

Potrivit informației prezentate de secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Denis Cernelea, două loturi de ser vor fi donate de Letonia și Lituania.

„Informăm că pe parcursul lunii curente, luna august, dar și pe parcursul lunii septembrie vom recepționa donații din partea țărilor: Letonia, 30 000 de doze de vaccin AstraZeneca și din partea Lituaniei, 26 500 de doze cu termen de valabilitate cu trei luni. Le mulțumim mult pentru ajutor. Înn acest sens au fost deja semnate actele necesare”, a declarat Cernelea.

De asemenea, în luna august un alt lot de Pfizer va ajunge la Chișinău, doze din lotul contractat de minister.

„Urmează în săptămâna curentă să mai recepționăm din acest lot contractat un număr de 7 020 doze de vaccin. Conform discuțiilor permanente pe care le avem cu compania Pfizer, avem promisiunea ca după data de 12 august loturile vor fi mai mari, posibil chiar de 2 ori pe săptămână.”, a mai adăugat secretarul de stat.

Până în prezent, 1 008 885 de doze de vaccin au fost administrate în țara noastră, iar 469 986 persoane au fost complet imunizate.

#ANSP #MSMPS #vaccinare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.