Fostul premier Natalia Gavrilița și vicepreședintele CNPF, Vitalie Lemne au fost numiți în funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pe un termen de șapte ani. Candidaturile acestora au fost propuse în plenul Parlamentului urmare a desfășurării concursului pentru selectarea candidaților pentru această funcție.

„La concursul pentru selectarea candidaților a funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei au fost admise 17 persoane. Potrivit regulamentului de desfășurare a concursului, candidații trebuie să dețină o experiență de muncă de cel puțin 10 ani în domeniul financiar, juridic, de audit sau într-o funcție științifică ori academică în aceste domenii”, precizează Legislativul.

Consiliul de Supraveghere al BNM este constituit din șapte membri, patru dintre care sunt numiți de Parlament. Mandatele membrilor Consiliului de Supraveghere al BNM au un termen de șapte ani, cu posibilitatea reînnoirii. De menționat că, la sfârșitul lunii iulie, expiră cele patru mandate ale membrilor numiți de Parlament. Ulterior, în bază de concurs, vor fi selectați și numiți încă doi candidați pentru aceste funcții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, Natalia Gavrilița a scris pe rețelele de socializare că dacă va „trece acest concurs, sunt obligată de lege să renunț la orice afiliere politică, inclusiv să îmi suspend statutul de membru al PAS”.

Guvernul condus de Natalia Gavrilița a activat din august 2021 până în februarie 2023. Anterior, în 2019, în Executivul condus de Maia Sandu, Gavrilița a deţinut funcţia de ministru al Finanţelor.

#BNM #Natalia Gavrilita #parlament #PAS

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.