Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu a anunțat miercuri, 24 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă ce presupune Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare Republica Moldova și România, semnată la București cu omologul său, Bogdan Aurescu.

Potrivit lui Popescu, foaia de parcurs este un document amplu, menit să accelereze la modul concret procesul de integrare europeană al Republicii Moldova, asigurând dezvoltarea economică și socială în beneficiul direct al tuturor cetățenilor.

MAEIE: Foaia de parcurs face referință la angajamentele ambelor părți pentru

interconexiunea energetică: vom întreprinde toate eforturile pentru darea în exploatare în cele mai scurte termene a gazoductului Ungheni-Chișinău și pentru realizarea interconexiunilor în domeniul energiei electrice;
încheierea unui nou Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil acordat de România Republicii Moldova, care să îndeplinească funcțiile Acordului semnat în 2010 și ieșit din vigoare la 28 martie 2021;
infrastructura de transport – construcția podului rutier Ungheni (România) – Ungheni (Republica Moldova), consolidarea podului rutier Galați-Giurgiulești, reabilitarea podului feroviar Galați-Giurgiulești;
comunicații și societatea informațională: am stabilit accelerarea eforturilor în scopul identificării soluțiilor concrete care să facă posibilă reducerea tarifelor pentru apelurile internaționale și pentru serviciile de roaming;
cooperarea în domeniul securității cibernetice: vom desfășura consultări la nivelul instituțiilor responsabile din cele două state;
cooperarea regională și teritorială: am confirmat, printre altele, angajamentul comun pentru finalizarea implementării proiectelor de cooperare teritorială în baza Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020;
protecția mediului, apelor și pădurilor: vom accesa expertiza României la elaborarea Codului Silvic; dezvoltarea software-ului de urmărire a trasabilității lemnului; funcționarea Agenției de Mediu (nou creată); gestionarea software-ului privind Fondul Global de Mediu (GEF);
educație și cercetare: am convenit, printre altele, să urgentăm procedurile necesare pentru semnarea Protocolului de colaborare bilaterală între cele două ministere ale Educației și am evidențiat interesul comun pentru dezvoltarea cooperării între instituțiile care organizează programe de formare continuă a cadrelor didactice din Republica Moldova şi România.
cultură: am reliefat necesitatea încheierii, în baza Acordului de cooperare în domeniul culturii între ministerele de resort, a unui Protocol cu privire la organizarea anuală a Festivalului Teatrelor Naționale din R. Moldova și România care să reglementeze aspectele organizatorice și financiare și să asigure durabilitatea proiectului.
sănătate: vor fi continuate inițiativele de creștere a siguranței și protecției populației prin îmbunătățirea pregătirii și menținerea capacității de intervenție a serviciilor de urgență profesioniste (inclusiv SMURD), în zona transfrontalieră România – Republica Moldova;
muncă: vom consolida dialogul bilateral în domeniul inspecției sociale, asigurările sociale, dezvoltarea serviciilor sociale, reforma beneficiilor de asistență socială, protecția copilului, ocuparea forței de muncă, formarea profesională a adulților, migrația în scop de muncă, egalitatea de șanse între femei și bărbați, inspecția muncii și protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități;
cooperarea în domeniul afacerilor interne: vor fi lansate noi proiecte care vor îmbunătăți capacitățile de reacție și vor asigura continuitatea acțiunilor aflate în desfășurare în domenii precum managementul frontierei, migrația ilegală, infracționalitatea transfrontalieră, cooperarea polițienească și situațiile de urgență;
cooperarea în domeniul finanțelor publice și fondurilor europene: va fi extinsă cooperarea dintre cele două bănci centrale în domenii precum supravegherea bancară, gestiunea situațiilor de criză, activitatea prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică, infrastructurile pieței financiare, operațiunile cu numerar;
cooperarea în domeniul justiției: România va acorda sprijin Republicii Moldova în cadrul procesului de reformă a justiției;
agricultură: un dialog dinamic între instituțiile de profil;
cooperarea în domeniul comerțului și investițiilor: România este primul partener comercial al Republicii Moldova. Ne propunem consolidarea prezenței investiționale românești în țara noastră;
asistența oficială pentru dezvoltare: Țara noastră deține o relevanță centrală în cadrul politicilor României în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare;
cooperarea pe linia ministerelor de externe: există deschidere deplină pentru aprofundarea colaborării pe acest palier.

Amintim că ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu a semnat marți, 23 noiembrie, împreună cu ministrul de Externe de la București, Bogdan Aurescu, Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare dintre România și Republica Moldova.

S-a întâmplat în cadrul unei vizite de lucru efectuată de șefa statului, Maia Sandu, la invitația președintelui României, Klaus Iohannis.

La București, șefa statului este însoțită de Cristina Gherasimov, secretară generală al Președinției, și Sorina Ștefârță, consilieră pentru comunicare publică. Din delegația oficială mai fac parte vicepremierul, Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene; vicepremierul, Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale; Sergiu Prodan, ministru al Culturii; Anatolie Topală, ministru al Educației; și Victor Chirilă, ambasadorul desemnat al Republicii Moldova în România.

#cooperare #domenii #Moldova #Romania

Procurorii cer modificarea și agravarea învinuirii aduse fostului președinte Igor Dodon în dosarul „sacoșa neagră”. Solicitarea vine după examinarea unor probe și audierea martorilor în cadrul procesului, iar apărarea a cerut o lună pentru a analiza noua ordonanță a acuzatorilor.

Potrivit procurorului de caz, Petru Iarmaliuc, noul episod de acuzare vizează o înregistrare video din 7 iunie, în care apar Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc. În imaginile respective nu apare celebra sacoșă neagră, însă procurorii susțin că discuția dintre cei doi ar indica solicitarea unei noi sume de bani. Deși înregistrarea se afla de la început în materialele dosarului, procurorii spun că au solicitat modificarea învinuirii abia acum, după examinarea suplimentară a probelor în instanță.

„Au stat probele prezentate inclusiv suplimentar și referitor la 161 de persoane decedate care în perioada lunii iunie-iulie au fost întocmite din numele acestor persoane bonuri de plată ca ar fi achitat cotizații și 585 de persoane care, la data întocmirii cotizațiilor, erau plecate peste hotare”, a declarat Petru Iarmaliuc.

Astfel, acuzarea face referire și la probe privind presupuse cotizații achitate în numele unor persoane decedate sau plecate peste hotare.

Igor Dodon respinge acuzațiile. Fostul șef al statului susține că procurorii nu ar avea probe suficiente și califică dosarul drept unul politic. Dodon afirmă că procesul durează de mai bine de patru ani și susține că materialul video prezentat de acuzare drept probă-cheie nu ar fi original și ar fi fost modificat. Acesta mai afirmă că înregistrarea ar fi fost prezentată selectiv și că pista audio ar fi fost suprapusă peste imaginile video.

Aceste afirmații sunt contestate de concluziile unei expertize prezentate anterior în dosar: potrivit informațiilor publice despre examinarea efectuată de experți ai Centrului Național de Expertize Judiciare, în înregistrările analizate nu au fost identificate urme de montare sau manipulare. Dodon mai susține că acuzarea s-ar baza pe declarațiile unor persoane loiale lui Vladimir Plahotniuc și spune că autoritățile încearcă să tergiverseze procesul.

„Acum, când dosarul a ajuns la etapa finală, iar eu urma să dau declarații, procuratura schimbă brusc formularea acuzării”, a afirmat fostul președinte.

Totodată, Dodon l-a criticat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea, susținând că acesta ar manifesta lipsă de imparțialitate și anunțând că avocații săi analizează posibilitatea unei noi cereri de recuzare. Apărarea a solicitat timp pentru examinarea noii învinuiri, iar următoarea ședință este programată pentru 3 noiembrie.

Igor Dodon este judecat în dosarul „sacoșa neagră” pentru mai multe acuzații, inclusiv corupere pasivă, îmbogățire ilicită, trădare de patrie și acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal organizat. El neagă toate acuzațiile.