În ajunul unui an de la începutul războiului din Ucraina, Primăria municipiului Chișinău a prins viață, prin intermediul a peste 1 000 de desene, picturi și compoziții manuale, semnate de elevii instituțiilor de învățământ din capitală. Holurile și culoarele clădirii au fost asaltate de pete vii de culoare, reunite în cadrul expoziției de artă cu genericul „Copiii pentru pace”.

Micii artiști, printre care se numără și copiii din centrele de plasament pentru refugiați, au redat pe foi, pânze și cartoane pacea – așa cum o înțeleg și și-o imaginează ei. În timp ce unii au recurs în lucrările la porumbei albi și curcubee, alții au schițat chipurile copiilor din Ucraina – copii cărora le-a fost sortit să ajungă să trăiască sub semnul războiului.

„Așa văd eu războiul. Acești copii suferă din cauza războiului și vor pace. Ambii copii – atât cel rus, cât și cel din Ucraina – își doresc să se termine totul cât mai curând”, a menționat Angelina Sclifos, elevă în clasa a IX-a cu profil de arte plastice la ILPT „Liviu Deleanu”

O altă elevă care a decis să redea prin culori durerea și suferința prin care trec toți copiii pe timp de război este Laura. Adolescenta a exprimat acest lucru în cadrul unui portret, în care apare o fetiță din Ucraina, care îmbrățișează un ursuleț de pluș – singurul ei prieten și sprijin.

„Copii trec prin stres și nu pot supraviețui singuri. Copila aceasta este singură, fără părinți, însă are o jucărie de pluș, care o ajută să-și aline durerea. În privirea ei se citește cât de nemulțumită este și că vrea pace. Ea vrea pace pe tot globul pământesc”, a spus Laura, elevă în clasa a VII-a.

Primarul general Ion Ceban a menționat că războiul este cel mai cumplit lucru care i se poate întâmpla omenirii.

„ Nicio lacrimă și nicio viața de om nu poate fi argumentată printr-o intervenție militară și nu poate fi acoperită cu orice motivație pe care și-ar dori cineva să o facă. Cred că e foarte bine să vedem ce cred copiii despre asta, ca să ne convingem că sunt mult mai adânci în Percepțiile, interpretările și atitudinile lor vizavi de război și pace. Pe cât de multă durere este – pe atât de multă speranță că lucrurile se pot schimba”, a declarat edilul Capitalei.

La vernisajul expoziției au participat și reprezentanți ai corpurilor diplomatice, ambasadori, consuli și alți oficiali.

„Cred că oamenii sunt buni în interior, dar gândirea lor sumbră conduce doar la lucruri rele în lumea în contemporană. De aceea se întâmplă războaie. Sper că le vom oferi copiilor o lume mai bună“, a menționat reprezentantul Agenției Turcești de Colaborare și Coordonare (TIKA).

„Adevărul este că uneori copiii sunt mult mai înțelepți decât adulții. Este o sarcină dificilă sau chiar imposibilă să-i înveți ceea ce este inexplicabil. Războiul este ceva ce pur și simplu nu ar trebui să existe. Acesta este singurul lucru pe care l-am putea spune copiilor noștri. Reieșind din picturile lor, putem spune că ei înțeleg și singuri totul foarte bine, așa că aș prefera să abordez situația din perspectiva opusă. Deseori, trebuie să învățăm de la copiii noștri”, a spus un alt oficial străin, prezent la inaugurarea expoziției.

În cadrul evenimentului, copiii au avut ocazia să intre în cabinetul primarului general, să se așeze la masa lui și să scrie pe hârtie una dintre dorințele sau speranțele lor.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2022.

#copii #expozitie #lucrări #PACE #Primaria Capitalei

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.