Olga Skabeieva, prezentatoarea cunoscută drept „păpușa de fier” a lui Putin, cere lovirea unor state NATO, inclusiv România, pentru că vor ajuta Ucraina să-și exporte cerealele prin propriile ape teritoriale.

Jurnalista propagandistă a spus că Rusia ar trebui să atace Turcia sau măcar România și Bulgaria.

Olga Skabeieva: Suntem gata să mergem la război împotriva Turciei? Pentru că mai este și Erdogan care pretinde supremația pe Marea Neagră.
Invitat: Olga, nu vom ajunge la război cu Turcia.
Alt invitat: Și Bulgaria, România?
Invitat: Bulgaria și România reprezintă doar baze NATO. În Bulgaria, cetățenii noștri ocupă întreaga coastă, vor ajunge să arate de toate. Nu e nicio problemă acolo, nu sunt puterile cu care ar merita să începem să ne jucăm.
Olga Skabeieva: Măcar să tragem?
Invitat: O să tragem, dar mai întâi trebuie să terminăm cu Ucraina. Vom trage, vom trage… Bosfor și Dardanele.

După ce Rusia a decis să renunţe luni, 17 iulie curent, la acordul ce asigura Ucrainei un coridor securizat pentru transportul cerealelor sale din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră, Constanţa devine cea mai mare rută alternativă de transport maritim. De la începutul războiului, portul român a gestionat deja o treime din exporturile de cereale ale Ucrainei.

Acum, presiunea de tranzit va creşte asupra portului Constanţa, care în mod tradiţional se ocupă de exporturile de recolte ale României şi ale vecinilor săi fără ieşire la mare, între care Ungaria şi Serbia, notează Reuters. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat vineri că doreşte să-l convingă pe omologul său rus Vladimir Putin să relanseze acordul privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, care a expirat luni seara.

„Cred că vom reuşi să asigurăm continuarea coridorului umanitar vorbind în detaliu cu Putin”, le-a declarat Erdogan jurnaliştilor turci în avionul care îl aducea acasă dintr-un turneu regional, potrivit afirmaţiilor sale citate de agenţia de presă oficială Anadolu. Şeful statului turc, care a cerut „ţărilor occidentale să dea curs aşteptărilor lui Putin”, a indicat că urmează să poarte discuţii telefonice pe acest subiect cu preşedintele rus, care s-a opus prelungirii acordului semnat în iulie 2022 la Istanbul cu Ucraina, sub egida Turciei şi a ONU.

#Olga Skabeieva #propagandă #razboi #Romania #Rusia #Vladimir Putin

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

#inflatie #Moldova #salariu lunar