Armenia nu este aliatul Rusiei în războiul din Ucraina. Declarația a fost făcută de premierul armean, Nikol Pașinean, într-un interviu pentru CNN Prima News. Înregistrarea a fost publicată pe canalul YouTube al Guvernului armean.

„Ați spus că suntem aliați cu Rusia. Desigur, acest lucru nu a fost niciodată spus cu voce tare, dar cred că se vede. În războiul cu Ucraina, nu suntem aliați ai Rusiei. Iar percepția noastră despre acest război, acest conflict este anxietate, deoarece afectează în mod direct toate relațiile noastre”, a spus Pașinean (citat de Armenian Report).

El a menționat că Occidentul acordă atenție faptului că Armenia este un aliat al Rusiei. Moscova vede că Erevanul nu sprijină operațiunile militare din Ucraina.

„Se pare că nu suntem aliații nimănui în această situație, prin urmare, suntem vulnerabili”, a spus Pașinean.

La mijlocul lunii mai, premierul armean, într-un interviu acordat ediției cehe Respekt, a spus că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei sunt o „linie roșie” pentru Armenia. „Le spunem clar acest lucru rușilor: nu vrem să vă rănim, dar noi înșine nu ne permitem să fim supuși sancțiunilor. Nu există niciun secret aici”, a spus Pașinean, citat de Armenpress.

La sfârșitul lunii mai, premierul armean a declarat că Armenia nu a luat încă o decizie privind participarea la exercițiile comune ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă din Kârgâzstan, din moment ce Erevanul avea impresia că organizația „părăsește Armenia”. El a menționat că OTSC nu răspunde solicitărilor de trimitere a unei misiuni de monitorizare în țară. „Nu exclud ca Armenia să decidă să-și suspende sau să-și înghețe calitatea de membru la CSTO”, a avertizat el.

CSTO include șase țări – Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.

Pașinean a criticat, de asemenea, CSTO și forțele de menținere a păcii ruși în legătură cu reacția la acțiunile Azerbaidjanului. În special, el a declarat că Rusia nu își îndeplinește funcția de a asigura securitatea populației din Nagorno-Karabah, al cărei statut este contestat de Erevan și Baku. Kremlinul a insistat că trupele ruși de menținere a păcii din regiune fac tot posibilul pentru a rezolva situația.

#Armenia #Nikol Pașinean #Rusia #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.