Gheorghe Petic a susținut primele declarații după ce Judecătoria Orhei a pronunțat marți, 30 noiembrie curent, dispozitivul hotărârii privind dosarul în care era învinuit de viol. „Este pentru prima dată, când am strâns mâna unui judecător și i-am mulțumit”, a spus el. Cu părere de rău, a adăugat că Republica Moldova va plăti pentru ceea prin ce a trecut în tot acest timp, pentru că este decis să se adreseze la CtEDO pentru a solicita prejudicii materiale.

În cadrul unui video plasat pe pagina sa de Facebook, Gheorghe Petic a enumerat câteva nume ale oamenilor pe care-i consideră că au stat în spatele fabricării dosarului său. S-a referit la procurorii și judecătorii corupți care inițial au cerut și l-au recunoscut vinovat, adăugând și numele președintelui FEA, Dorin Damir, care acum este cercetat în dosarul DOS, cunoscut și ca Direcție nr.5. Despre acesta a spus că i-a fost afiliat fostului lider al PDM, fugarului Vlad Plahotniuc.

Cât despre adresarea la CtEDO, Gheorghe Petic a recomandat că, în caz de condamnare, juriștii Republicii Moldova să apeleze la dreptul de regres, astfel încât prejudiciul material solicitat de el să fie achitat din buzunarul celor care au admis ca el să stea pe nedrept în închisoare și să-i fie pătat numele.

Gheorghe Petic a fost condamnat în luna martie 2019 la 3,6 ani de închisoare pentru viol, cu aplicarea unei amenzi de 30 de mii de lei. Mai târziu, a fost eliberat din detenție, dosarul fiind trimis la rejudecare în prima instanță, unde s-a constatat că probele au fost fabricate.

Șase foști și actuali angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au fost reținuți, printre ei numărându-se și Vadim Mânzărari, șef adjunct al Serviciului Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) al MAI. Mai mult, pretinsa victimă a povestit cum a fost instruită să însceneze că ar fi fost violată. Într-un final procurorii și-au retras acuzațiile și Gheorghe Petic a fost achitat.

Punct în dosarul lui Gheorghe Petic. Judecătoria Orhei l-a achitat pe fostul polițist de frontieră, acuzat de viol

#CtEDO #Gheorghe Petic #viol

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.