Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a declarat într-un interviu pentru NM că scopul autorităților este ca, până la sfârșitul anului 2023, să convingă Comisia Europeană că Republica Moldova este gata să înceapă negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit oficialului, țara noastră trebuie să arate că are progrese și că procesele din justiție încep să se miște – „și ele se mișcă nu doar pe hârtie”.

„Pentru ca Moldova să îndeplinească criteriile de aderare la Uniunea Europeană, trebuie să facem multe „teme pentru acasă”. (…) Noi explicăm Comisiei Europene că există procese pe care le-am finalizat mai mult sau mai puțin. Dar sunt procese care vor continua mult timp și toți știu aceasta. Și Comisia Europeană cunoaște aceasta. Societatea noastră știe că problemele cu justiția în țara noastră, dar și în alte țări, nu se rezolvă într-un an. Dar la această etapă, trebuie să arătăm că Moldova are progrese serioase în rezolvarea acestor probleme”, a spus Popescu.

Ministrul a dat și câteva exemple în acest sens.

„Însuși faptul că aeroportul din Chișinău nu mai este controlat de gruparea „ȘOR”, dar se află din nou sub controlul statului – acesta și este un progres în curățarea Republicii Moldova de influența oligarhică. Faptul că Șor a fost condamnat la 15 ani după atâția ani de frământări legale este un alt element al faptului că procesele în justiție încep să se miște și ele se mișcă nu doar pe hârtie”, a adăugat Popescu.

Întrebat dacă sunt șanse ca după raportul din toamnă al Comisiei Europene, Moldova să poate începe negocierile de aderare, ministrul a răspuns: „Dorința și scopul nostru este ca până la sfârșitul acestui an, Republica Moldova să poată convinge Comisia Europeană de progresul ei, că a implementat majoritatea recomandărilor. Și pe baza acestui progres serios, noi putem și trebuie să obținem deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană”.

„Luna trecută, în aprilie, noi am scris un raport pentru Comisia Europeană privind nivelul de progres al Republicii Moldova – nu doar pe nouă recomandări, ci în principiu pe 33 de articole de politici publice, care structurează procesul de aderare la UE. Pe baza acestor materiale și pe baza propriei analize, până în octombrie a acestui an Comisia Europeană ar trebui să decidă dacă este pregătită să recomande statelor membre ale UE să înceapă negocierile de aderare cu Moldova. Iar în decembrie, statele membre ale Uniunii Europene vor decide dacă susțin sau nu această recomandare a Comisiei Europene”, a conchis Popescu.

#aderare UE #Comisia Europeană #Nicu Popescu #Republica Moldova

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.