Moldova susține planul de de pace a lui Zelenski și va continua să aibă grijă de ucraineni. Asigurările au fost oferite de către ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, aflat într-o vizită la Kiev.

Oficialul a reiterat, alături de omologul ucrainean Dmitro Kuleba că țara noastră susține discuțiile din cadrul Platformei Crimeea și elaborarea Registrului Daunelor cauzate de Federația Rusă.

„Moldovenii vor fi întotdeauna recunoscători pentru curajul oamenilor și militarilor ucraineni. (…) Reconfirm suportul deplin pentru planul de pace propus de Vladimir Zelenski și sprijinim inițiativa Platforma Crimeea și Registrul Daunelor cauzate de Federația Rusă. (…) Reafirm că vom continua să avem grijă de cei 115.000 de ucraineni care au rămas în Republica Moldova”, a declarat Popșoi la Kiev.

Vizita la Kiev este a doua efectuată de Mihai Popșoi, după ce a devenit șef al diplomației de la Chișinău. Ministrul de Externe al Moldovei a mers în Ucraina la invitația omologului din țara vecină și a început deplasarea cu depuneri de flori la peretele comemorativ în onoarea eroilor căzuți pentru libertatea Ucrainei.

#deplasare #Kiev #Mihai Popșoi #războiul din Ucraina #vizită

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.