Municipiul Bălți nu este eligibil pentru amalgamare, iar consiliile raionale vor decide ce se întâmplă cu satele din apropiere, susține primarul Alexandr Petkov. Conform oficialului, problema pe care o are acum orașul este statutul său.

Petkov consideră că reforma administrației publice locale este necesară. În același timp, conform lui, deocamdată nu este clar ce se va întâmpla cu autoritățile raionale, respectiv nu se știe nici cum va influența Bălțiul și suburbiile lui.

„Să începem de la întrebarea dacă este nevoie sau nu este nevoie de reformă administrativă. Și eu sunt sigur că este nevoie. Dacă este nevoie sau nu este nevoie de primării mai puternice. Și sunt sigur că este nevoie.

Dar trebuie neapărat să știm că este nevoie și de asigurat autonomia publică locală. Este și o cerință europeană, mai ales că noi suntem acum într-o perioadă care este plină de provocări și destul de interesantă. Am în vedere perioada de pre-aderare. În ceea ce privește municipiul Bălți, situația va fi puțin diferită de celelalte municipii. Noi nu suntem eligibili pentru procesul de amalgamare. Respectiv, satele acelea care sunt în jurul municipiului Bălți o să trebuiască cumva să decidă împreună cu consiliile raionale.

Aici sunt mai multe întrebări, mai ales în primul rând despre autoritățile raionale, ce va fi cu ele. El decide referitor la trecerea unei sau altuia în componența municipiului Bălți, dar noi vrem să insistăm la problema care persistă din anul 2012, dacă nu mă înșel eu, care privește elaborarea legi cu privire la statutul municipiului Bălți”, a declarat Petkov pentru Realitatea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Edilul se așteaptă ca după reforma care urmează să fie implementată până în toamnă autoritățile din Bălți se așteaptă că investițiile în municipiu să crească.

#administrație publică #Alexandr Petkov #amalgamare #Balti #consilii raionale #reforma

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.