Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Proiectul Planului Local Anticorupție pentru anii 2022-2025, discutat într-o ședință. Ce își propune APL Chișinău

23 Dec. 2021, 17:46
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
23 Dec. 2021, 17:46 // Societate //  Realitatea.md

Proiectul Planului local anticorupție al municipiului Chișinău pentru anii 2022-2025, a fost discutat joi, 23 decembrie, într-o dezbatere publică organizată de Primăria municipiului Chișinău. Documentul are drept scop prevenirea și combaterea riscurilor de corupție în cadrul APL Chișinău.

Așadar, la eveniment a participat Primarul General, Ion Ceban, viceprimarii Fadei Nagacevschi și Angela Cutasevici, șefi de direcții municipale, juriști, judecători, experți de profil și reprezentanți ai ONG-urilor.

Primarul General, Ion Ceban, a declarat că în ultimii ani, municipalitatea depune eforturi susținute pentru a diminua riscurile de corupție în cadrul instituțiilor municipale, iar documentul discutat va facilita și mai mult acest proces în cadrul Primăriei Chișinău.

Edilul a salutat prezența la dezbateri a experților de profil și a juriștilor specializați în domeniul anticorupției, pentru că au dat curs invitației și pentru propunerile enunțate de îmbunătățire a documentului, astfel ca starea de lucruri să fie evaluată și din exteriorul administrației municipale.

Prin Planului local anticorupție al municipiului Chișinău pentru anii 2022-2025, APL Chișinău își propune /își asumă asigurarea unui proces decizional coerent și transparent, bazat pe acțiuni clare, obiective, reale și asigurarea accesului liber la serviciile publice de calitate, precum și managementul rațional al patrimoniului municipal.

Proiectul a fost elaborat cu suportul experților din cadrul Centrului de analiză și prevenire a corupției și prevede mai multe obiective, printre care dezvoltarea climatului de integritate, a responsabilității, transparenței și rezistenței la riscurile de corupție ale agenților publici din cadrul autorităților administrației publice locale și aleșilor locali.

Acesta setează 6 priorități deduse în rezultatul analizei problemelor la nivelul APL Chișinău:

  • Consolidarea integrității instituționale în cadrul APL a municipiului Chișinău prin aplicarea corespunzătoare a legislației anticorupție și ajustarea cadrului normativ local;
  • Gestionarea patrimoniului public municipal în condiții de legalitate, transparență și eficiență;
  • Asigurarea transparenței și prevenirea corupției în procesul de planificare, desfășurare și monitorizare a achizițiilor publice;
  • Sporirea calității serviciilor publice printr-un management eficient al resurselor umane;
  • Îmbunătățirea comunicării cu cetățenii și transparenței activității APL;
  • Diminuarea factorilor de corupție în procesul de eliberare a actelor permisive, cu excluderea factorului uman.

Proiectul Planului local anticorupție 2022-2025 a fost supus consultărilor publice începând cu 22 noiembrie 2021, atât pe pagina oficială a Primăriei, cât și pe platforma guvernamentală „Particip.gov.md”. După încheierea dezbaterilor cu modificările acceptate, documentul urmează a fi prezentat pentru examinare și aprobare Consiliului municipal Chișinău.

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.