Alexandra Conunova, violonista care a rămas fără vioară pe Aeroportul Internațional Chișinău, după ce vameșii au depistat-o în bagajul ei precizând că nu ar fi declarat-o, și-a ridicat instrumentul.

Procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) anunță că astăzi, 23 decembrie, vioara a fost returnată persoanei, după ce a fost audiată.

„După parcurgerea procedurilor legale și aprecierea actelor prezentate miercuri, 22 decembrie 2021, în următoarea zi – joi, 23 decembrie, vioara ridicată în luna octombrie 2021, pe Aeroportul din Chișinău, a fost returnată persoanei, care acum a prezentat documentele autentificate ce o împuterniceau să o dețină în folosință. A fost necesară verificarea tuturor circumstanțelor, solicitarea documentelor autentificate de la proprietar, care o împuterniceau să o folosească și audierea persoanei. Astăzi, la o zi de la prezentarea documentelor autentificate și parcurgerii procedurilor legale care se impun, instrumentul muzical a fost eliberat persoanei”, anunță PCCOCS.

Între timp, procurorii mai anunță că:

„Urmărirea penală continuă, în vederea dispunerii unei soluții obiective privind fapta investigată. În context, îndemnăm cetățenii să manifeste vigilență la respectarea procedurilor legale obligatorii declarării bunurilor”, se arată în comunicat.

Amintim că, potrivit oamenilor legii, cazul a avut loc în data de 22 octombrie, însă responsabilii de la Serviciul Vamal nu au emis nici un comunicat de presă în acest sens. Câteva zile mai târziu, jurnaliștii de la Deschide.md au mediatizat cazul. Violonista urma să decoleze spre Federația Rusă și ar fi susținut că se deplasa într-un turneu. Sursa citată a mai precizat că vioara Stradivarius ar fi din anul 1 700 și că aceasta ar fi fost estimată la un preț de aproximativ două milioane de euro.

Anterior, PCCOCS a dezvăluit niște detalii noi, cum ar fi că, la trei zile de la ridicarea instrumentului, violonista Alexandra Conunova care nu l-a declarat în vamă, s-a adresat unui alt expert acreditat de Ministerul Culturii, care i-a eliberat un certificat cu mențiunea contradictorie celui prezentat la data de 22 octombrie 2021 privind valoarea de patrimoniu.

Între timp, au parvenit informații de la două state membre Interpol, cu privire la trei cazuri de sustragere de viori cu caracteristici asemănătoare. Pe unul din ele, s-au solicitat date suplimentare despre vioara reținută în Republica Moldova, necesare pentru verificarea lor de statul solicitant.

Pentru stabilirea faptului necesității declarării instrumentului de acest tip, suplimentar au fost interpelate autoritățile vamale ale statului din care pasagerul a sosit la Chișinău. Acestea au comunicat că instrumentul muzical nu a fost declarat, deși persoana avea obligația să o facă.

Violonista s-a născut în Republica Moldova, însă acum locuieşte în Elveţia. Este solistă a Filarmonicii Naţionale şi membră a orchestrei internaţionale de la Geneva.

La acest subiect:

O violonistă celebră din Moldova ar putea fi cercetată penal pentru propria vioară! Vameșii, acuzați de eroare

Procurorii PCCOCS susțin că vioara Stradivarius nu ar fi fost declarată. Ce statut are violonista celebră din Moldova?

Serviciul Vamal regretă cazul de la Aeroport. Precizările instituției în contextul scandalului cu vioara Stradivarius

Scandalul cu vioara Stradivarius. Alexandra Conunova REACȚIONEAZĂ pe Facebook: Sunt profund mișcată de valul de sprijin

„Subiectul este de natură sensibilă”. PCCOCS: Vioara Alexandrei Conunova, supusă unei expertize internaționale

#PCCOCS #scandal #vioara

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.