Comitetul Salvării Naționale (CSN), din care fac parte mai mulți lideri de opoziție, cer urmărirea penală a miniștrilor din Guvernul PAS și a consilierilor președintelui Maia Sandu și altor demnitari, în contextul conversațiilor de pe Telegram al acestora, care au apărut în spațiul public. Este vorba despre ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, cel al Economiei, Dumitru Alaiba, al MAI, Ana Revenco, consilierul prezidențial Dorin Recean, precum și fostul deputat PLDM, Vadim Pistrinciuc, care, în prezent, este consilier netitular al mai multor funcționari din arcul guvernamental. Un denunț în acest sens a fost depus în adresa Procuraturii Generale de către liderul protestelor antiguvernamentale, Dinu Țurcanu, unul dintre membrii CSN, în cadrul manifestației de luni, din fața PG.

Dinu Țurcanu a anunțat în cadrul manifestației organizată luni, la Procuratura Generală, că discuțiile de pe Telegram demonstrează că Litvinenco, Recean, Revenco, Alaiba și Pistrinciuc au comis abuzuri grave cum ar fi, trafic de influență, depășirea atribuțiilor de serviciu, lobarea intereselor în Justiție, coordonarea unor acțiuni de contrabandă, a proceselor de angajare și eliberare din funcții publice și alte acțiuni ilegale, motiv pentru care se impun măsuri drastice. Din acest motiv, protestatarii cer Procuraturii Generale să intenteze un proces penal în privința celor vizați, în temeiului mai multor articole din Codul Penal al Republicii Moldova.

În plângerea depusă la Procuratura Generală se menționează că deși spargerea conturilor de pe rețelele de socializare și interceptarea conversațiilor reprezintă o gravă ingerință în viața privată, veridicitatea informațiile apărute în public este confirmată. Din acest motiv, instituțiile abilitate trebuie să investigheze, pentru a lua măsurile legale ce se impun.

„Cerem Procuraturii să se autosesizeze în raport cu ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, care a coordonat în totalitate membrii Consiliului Superior al Procurorilor, pentru ca Veronica Dragalin să fie numită în funcția de procuror-șef la Procuratura Anticorupție. La rândul său, ministrul Afacerilor Interne, Ana Revenco, a coordonat o acțiune dubioasă de desființare a Inspectoratului General de Carabinieri, cu scopul de preluare și înstrăinare a activelor acestuia. Fostul deputat PAS, noul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba, este suspectat de trafic de influență și lobarea unor interese obscure prin promovarea legilor în Parlament, de coordonarea proceselor de angajare și eliberare din funcții publice, netransparent și abuziv, de corupere pasivă, finanțări neformale ale funcționarilor și de dare a indicațiilor la posturile TV, ca să renunțe la publicitatea comercială”, a declarat liderul protestelor antiguvernamentale, membrul CSN, Dinu Țurcanu, în fața protestatarilor.

Conform denunțului, Procuraturii i se cere să pornească urmărirea penală și în privința lui Dorin Recean, consilierului prezidențial al Maiei Sandu, fost ministru de Interne în Guvernul Filat, acuzat că este multimilionar în euro și dolari. Este vizat și Vadim Pistrinciuc, consilierul netitular al mai multor demnitari din arcul guvernării.

„Conform conversațiilor de pe Telegram, consilierul prezidențial Dorin Recean a lobat interesele în justiție a unei bănci comerciale, în care soția acestuia deține funcția de vicepreședinte, a admis ingerințe în activitatea Procuraturii Generale, coordonează dosarele politice, precum și acțiuni de import și contrabandă cu metale feroase și tăinuiește averi imobiliare în România. În ceea ce-l privește pe fostul deputat PLDM, Vadim Pistrinciuc, acesta este suspectat de coordonarea unor acțiuni referitoare la protestele din Chișinău, de asistență la remunerări neoficiale pentru funcționari de stat, de lobarea legalizării substanțelor narcotice, precum și de coordonarea unor decizii favorabile la Curtea Constituțională”, a adăugat Dinu Țurcanu.

Comitetul Salvării Naționale a fost constituit pe 16 octombrie, în cadrul unui protest din centrul capitalei, la care au participat în jur de 70 de mii de persoane. Noua structură are rolul de a reprezenta interesele cetățenilor, în condițiile în care actuala guvernare a PAS a uzurpat puterea și acționează deschis împotriva poporului. De asemenea, aceasta urmează să elaboreze politici și strategii menite să scoată țara din criză și asigure transferul de putere, după debarcarea actualului regim.

Din Comitetul Salvării Naționale fac parte președintele Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, vicepreședintele formațiunii Marina Tauber, președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, primarul comunei Piatra, din raionul Orhei, Radu Bușilă, președintele PACE, Gheorghe Cavcaliuc, și liderul Partidului „Renaștere-Возрождение”, Serghei Mișin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dumitru Alaiba #protest #Sergiu Litvinenco #ȘOR

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

#inflatie #Moldova #salariu lunar