„O astfel de procedură, care s-a urmat pentru numirea judecătorilor Curții Constituționale este prevăzută de Constituție, de legislația țării. Corespunde tuturor standardelor internaționale. Conform standardelor, inclusiv a CEDO, obligația de imparțialitate survine din momentul depunerii jurământului”. Sergiu Litvinenco a venit cu o reacție la criticile aduse în adresa sa, după ce a fost numit judecător la CCM.

Momentul depunerii jurământului de către Sergiu Litvinenco

Nemulțumirile vin în contextul în care acesta a fost membru al PAS.

„Într-o țară democratică, totul este posibil. Este dreptul lor. Ei au decis în modul respectiv să-și manifeste opinia. Noi acceptăm. Trăim într-o țară democratică. Într-o țară democratică fiecare partid politic, mai avem și principiul pluralismului politi , au dreptul de a-și expune opinia. Inclusiv și criticile în privința hotărârilor pronunțate de Curtea Constituțională. Este important, așa cum spune Comisia de la Veneția, ca aceste critici să fie argumentate juridic. Și să nu fie atac la persoană”, a declarat și Domnica Manole, deja fosta președintă a CCM.

Întrebată dacă factorul politic a prevalat la numirea noii componențe a Curții Constituționale, Manole a venit cu următoarele explicații: „Aș porni de la Constituție. Ea stabilește foarte clar, judecătorii Curții Constituționale, atenție, se numesc de către Parlament, Guvern, CSM, câte doi judecători. Privind numirea judecătorilor, unor funcționari de rang înalt, Constituția nu prevede o altă procedură de numire a judecătorilor CC. Această procedură este frecventă și în alte țări ale UE. Prin urmare, autoritățile statului, organul legislativ, executiv, de autoadministrare al judecătorilor , au respectat întocmai Constituția. Mai mult, în acest an, Legislativul a adoptat o nouă Lege a Curții Constituționale. Aceasta a fost avizată pozitiv de Comisia de la Veneția. Din punct de vedere juridic, al constituționalității, Parlamentul, Guvernul, CSM, au procedat corect”. (aici video)

Cum a comentat speakerul și deputatul PAS Igor Grosu?

Amintim că, pe 17 august 2025, cinci judecători ai Curţii Constituţionale au depus jurământul în faţa Parlamentului, a șefului statului și Consiliului Superior al Magistraturii. Este vorba de Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc. Noii judecători ai Curții au fost desemnați de Parlament, Guvern și CSM. Mandatul celor cinci judecători începe din momentul depunerii jurământului.

În perioada imediat următoare, aceștia urmează să-și aleagă președintele Curții Constituționale. Numirile au avut loc în contextul expirării mandatelor a cinci dintre cei șase membri ai CCM. Singura care își continuă activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat se încheie în 2029. Ea a fost numită de CSM în anul 2023.

Opoziția parlamentară a scandat „Demisia!” și „Rușine!” la depunerea jurământului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CCM #Sergiu Litvinenco

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.