O parte din echipa Blocului electoral „RENATO USATÎI” a votat la secția de votare nr.1/237 din incinta Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), blocul A, de pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 61 din capitală, acolo unde jurnaliștii îl așteptau, în special, pe Renato Usatîi. Cel din urmă nu s-a prezentat, dar colegii săi au anunțat că liderul Partidului Nostru își va exercita votul tocmai în Germania.

Firul roșu al declarațiilor candidaților surprinși la secția de votare în prima jumătate a zilei de duminică, 11 iulie curent, când au loc alegeri parlamentare anticipate – printre care Elena Grițco, Ilian Cașu, Nina Cereteu, Dumitru Ciubașenco și alții – a fost că au votat pentru un „Parlament fără kulioace”, adică fără curupție.

„Am votat pentru un Parlament necorupt, nekuliokar… pentru schimbarea în bine pentru cetățeanul de rând, resetarea clasei politice care va reprezenta interesele tuturor cetățenilor Republicii Moldova și nu a celor de grup, pentru reforme clare… pentru un parlament cu deputați normali, necorupți, fără kulioace, care va asigura schimbări adevărate… pentru o economie prosperă și dezvoltată, unde producătorii autohtoni sunt apreciați, iar tinerii antreprenori sunt încurajați, pentru o țară cu multe posibilități, fără kulioace și corupție”, au declarat pe rând candidații.

Cât despre de ce Renato Usatîi nu a fost prezent la secția de votare, Elena Grițco a anunțat că acesta a decis să voteze peste hotare, în contextul restricțiilor impuse pe timp de pandemie. „Urmăriți pagina de Facebook a dumnealui. Va ieși cu declarații pentru presă”.

Potrivit acesteia, la ora 14.00, are deja zbor în Republica Moldova și va fi seara alături de echipa sa.

Blocul electoral „Renato Usatîi” se află pe locul 3 în buletinul de vot, fiind înregistrat de CEC la alegeri cu o listă de 103 candidați. Cap de listă este liderul Partidului Nostru și omul al cărui nume poartă blocul, Renato Usatîi.

Pentru acest scrutin, CEC a înregistrat 23 de concurenți electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Primele date preliminare ale alegerilor vor fi prezentate la 22.00.

#alegeri #Renato Usatii #votare

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.