Zeci de transportatori au protestat astăzi, 25 noiembrie în Piața Marii Adunări Naționale, unde au cerut majorarea tarifului la călătorie. Unul dintre protestatari, nu a ezitat să îi dea un răspuns ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, dar și deputatului Petru Frunză, care au declarat anterior, că transportatorii șantajează oameniii cu stoparea transportului și că toate acțiunile sunt îndreptate împotriva cetățenilor.

„Am încercat să ajungem de mai multe ori la un numitor comun cu actualul ministru. Am depus demersuri, am fost la întâlniri cu dumnealui și de fiecare dată ni se spunea că la următoarea ședință vor veni cu o soluție. Am văzut în presă că în apărarea actualului ministru a sărit deputatul Petru Frunză și aici vreu să spun o replică domnului Frunză: Noi, transportatorii suntem cu gândul la popor. Dar, până la urmă, noi cine suntem? Nu suntem și noi poporul? Nu suntem cetățenii acestui stat?”, a menționat Ghenadie Sajin, administrator în domeniul transporturilor.

Anterior, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat că transportatorii șantajează oamenii.

„Eu sunt pentru libertatea protestelor. Vor să protesteze, să o facă în limita legii. Să nu șantajeze oamenii cu stoparea transportului, mai ales când cer dublarea și triplarea tarifului”, a declarat Spînu.

Totodată, la intenția transportatorilor de a desfășura un protest, Petru Frunză, deputat PAS a făcut o postare în care menționează că protestul va fi îndreptat doar împotriva cetățenilor.

„Transportatorii trebuie să înțeleagă că protestul va fi îndreptat împotriva cetățenilor, doar cetățenii vor fi afectați, pentru că ei achită prețul pentru călătorie. La începutul anului 2020 a fost majorat tariful pentru transportul de călători, argumentul de atunci a fost că tariful s-a majorat pentru a fi îmbunătățite serviciile de transport. Calitatea servicilor o cunosc mai bine călătorii”, a menționat deputatul.

Declarațiile protestatarilor pot fi urmărite mai jos:

#Andrei Spinu #Petru Frunză #protest

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.