Paisprezece persoane au fost reținute, inclusiv călăuze și cetățeni străini, care intenționau să ajungă ilegal în Uniunea Europeană. Autoritățile au desfășurat o operațiune de destructurare a unui grup de migrație ilegală care activa la frontiera moldo-română.

Potrivit oamenilor legii, în noaptea de 20 spre 21 mai, în apropierea localității Vuhnești, raionul Glodeni, polițiștii de frontieră din cadrul Direcției regionale Vest au intervenit după ce au observat două automobile din care au coborât mai multe persoane cu bagaje voluminoase, având totodată un comportament suspect.

Odată ce au observat echipele de intervenție, grupul a încercat să fugă și să se ascundă prin pădurile din apropierea frontierei. În conformitate cu prevederile legale și procedurile de intervenție, polițiștii de frontieră au executat somații și focuri de avertisment, reușind să imobilizeze și să rețină persoanele implicate.

În acest sens, au fost reținuți opt bărbați cu vârste cuprinse între 25 și 40 de ani – trei cetățeni ai Nepalului și cinci cetățeni originari din Sri Lanka. Totodată, doi cetățeni ai Republicii Moldova, în vârstă de 26 și 29 de ani, au fost arestați pentru 72 de ore, fiind suspectați că aveau rolul de călăuze și asigurau transportarea migranților către zona de frontieră.

Concomitent, în baza schimbului de informații, autoritățile române au intervenit pe malul drept al râului Prut, unde au depistat alți patru cetățeni străini și o barcă gonflabilă utilizată pentru traversarea ilegală a frontierei de stat. Conform informațiilor preliminare, doi cetățeni din Sri Lanka reușiseră deja să treacă ilegal frontiera în România, iar un cetățean pakistanez și unul afgan ar fi urmat să faciliteze preluarea și transportarea migranților către state din vestul Europei.

În urma măsurilor de investigație, s-a stabilit că fiecare migrant urma să achite între 4.000 și 4.500 de euro pentru organizarea traversării ilegale și continuarea deplasării către Uniunea Europeană.

În cadrul perchezițiilor și măsurilor speciale de investigație au fost ridicate telefoanele mobile ale suspecților, iar unul dintre automobilele folosite pentru transportarea migranților a fost indisponibilizat până la finalizarea anchetei.

Persoanele vizate de infracțiune riscă pedepse de la 5 la 12 ani de închisoare și amendă de la 6.000 la 8.000 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor, identificarea tuturor membrilor grupului infracțional și tragerea acestora la răspundere penală. Până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, conform legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#frontieră #ilegal #migratie #retineri

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.