Paisprezece persoane au fost reținute, inclusiv călăuze și cetățeni străini, care intenționau să ajungă ilegal în Uniunea Europeană. Autoritățile au desfășurat o operațiune de destructurare a unui grup de migrație ilegală care activa la frontiera moldo-română.

Potrivit oamenilor legii, în noaptea de 20 spre 21 mai, în apropierea localității Vuhnești, raionul Glodeni, polițiștii de frontieră din cadrul Direcției regionale Vest au intervenit după ce au observat două automobile din care au coborât mai multe persoane cu bagaje voluminoase, având totodată un comportament suspect.

Odată ce au observat echipele de intervenție, grupul a încercat să fugă și să se ascundă prin pădurile din apropierea frontierei. În conformitate cu prevederile legale și procedurile de intervenție, polițiștii de frontieră au executat somații și focuri de avertisment, reușind să imobilizeze și să rețină persoanele implicate.

În acest sens, au fost reținuți opt bărbați cu vârste cuprinse între 25 și 40 de ani – trei cetățeni ai Nepalului și cinci cetățeni originari din Sri Lanka. Totodată, doi cetățeni ai Republicii Moldova, în vârstă de 26 și 29 de ani, au fost arestați pentru 72 de ore, fiind suspectați că aveau rolul de călăuze și asigurau transportarea migranților către zona de frontieră.

Concomitent, în baza schimbului de informații, autoritățile române au intervenit pe malul drept al râului Prut, unde au depistat alți patru cetățeni străini și o barcă gonflabilă utilizată pentru traversarea ilegală a frontierei de stat. Conform informațiilor preliminare, doi cetățeni din Sri Lanka reușiseră deja să treacă ilegal frontiera în România, iar un cetățean pakistanez și unul afgan ar fi urmat să faciliteze preluarea și transportarea migranților către state din vestul Europei.

În urma măsurilor de investigație, s-a stabilit că fiecare migrant urma să achite între 4.000 și 4.500 de euro pentru organizarea traversării ilegale și continuarea deplasării către Uniunea Europeană.

În cadrul perchezițiilor și măsurilor speciale de investigație au fost ridicate telefoanele mobile ale suspecților, iar unul dintre automobilele folosite pentru transportarea migranților a fost indisponibilizat până la finalizarea anchetei.

Persoanele vizate de infracțiune riscă pedepse de la 5 la 12 ani de închisoare și amendă de la 6.000 la 8.000 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani.

Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor, identificarea tuturor membrilor grupului infracțional și tragerea acestora la răspundere penală. Până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, conform legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#frontieră #ilegal #migratie #retineri

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.