Dmitri Rogozin, șeful agenției spațiale a Rusiei, s-a declarat invidios pe industria spațială privată a Statelor Unite, dându-i ca exemplu pe miliardarii Jeff Bezos și Richard Branson. El a spus într-un interviu pentru CNN că ar vrea ca și oligarhii ruși să-și cheltuiască banii pe nave spațiale, în loc de iahturi, și l-a invitat pe Elon Musk la el acasă, pentru a discuta despre explorarea universului.

„Milionarii noștri preferă să investească în iahturi, în loc de nave spațiale. Dar poate copiii lor vor fi mai înțelepți decât ei”, a declarat Dmitri Rogozin pentru CNN.

El este impresionat de înfloritoarea industrie a turismului spațial din SUA, referindu-se la inițiativele Virgin Galactic a lui Richard Branson și Blue Origin a lui Jeff Bezos. „Îmi place ce fac oamenii voștri,oameni care își cheltuie propriii bani pe lucruri folositoare pentru întreaga societate.”

Cel mai mare respect îl are pentru fondatorul SpaceX, Elon Musk, și dă vina pentru stagnarea din țara sa pe instabilitatea care a urmat căderii Uniunii Sovietice. „Domnul Elon Musk realizează multe dintre ideile pe care am vrut și noi să le realizăm, dar nu am putut, pentru că, după destrămarea Uniunii Sovietice, programul nostru spațial a fost oprit pentru o perioadă. Îl respectăm ca organizator al industriei spațiale și ca inventator, căruia nu-i este frică să-șă asume riscuri.”

Dmitri Rogozin chiar îl invită pe Elon Musk la el acasă, „să fie oaspetele familiei mele” și să discute despre „explorarea universului, viața extraterestră și cum putem folosi spațiul pentru a conversa viața viața pe Pământ”.

„Am pus ceaiul la încălzit”, a mai spus Rogozin.

Relația dintre ei nu a fost însă mereu atât de prietenoasă. În decembrie anul trecut, Rogozin punea pe rețelele sociale poze cu ingineri Roscosmos înconjurați de zăpadă, recuperând o bucată dintr-o rachetă Soyuz, în îndepărtata regiune Iacuția. „Asta nu e Boca Chica”, a scris Rogozin, cu referire la micul oraș din Texas unde SpaceX construiește cea mai mare și puternică rachetă din lume, Starship. „Asta e iarna în Iacuția. Mă întreb dacă fragila SpaceX ar putea funcționa în astfel de condiții”. Cu toate acestea, Rogozin îi invită pe Branson, Bezos și Musk în octombrie la lansarea unei nave Soyuz de la cosmodromul Baikonur din Kazakhstan.

#Dmitri Rogozin #Elon Musk

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.