Sfinxul și Babele sunt două dintre cele mai populare obiective turistice din România. Ele sunt situate în Munții Bucegi, la o altitudine de aproximativ 2.200 de metri și reprezintă două dintre cele mai misterioase formațiuni geologice din România.

Babele sunt niște stânci de calcar care au fost sculptate de eroziune timp de milioane de ani. Ele au forma unor ciuperci gigantice, cu diametre de până la 10 metri.

Sfinxul este de fapt o stâncă uriașă, având forma unui chip uman, cu partea superioară puțin alungită. Se află pe platoul Bucegilor, la o înălțime de 2.216 metri. Dimensiunile sale sunt cunoscute: are 8 metri înălțime și 12 metri lățime. Nu se cunoaște de când această stâncă se fală pe crestele Bucegilor, dar a început să fie popularizată la începutul secolului XX, atunci când au apărut primele poze. Stânca a fost numită Sfinxul, după asemănarea cu omologul său din Egipt, dăltuit în vremurile faraonilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Există multe legende despre originea acestor minuni ale naturii: una dintre cele mai populare spune că Babele sunt niște vrăjitoare care au fost transformate în stânci de un zeu, iar Sfinxul ar fi un monument funerar al unui rege dac.

Anual, Sfinxul și Babele sunt vizitate de mii de oameni. Turiștii pot ajunge aici pe jos, pe un traseu de aproximativ 4 kilometri, cu telecabina sau cu mașina. Ajungând la destinație, doritorii pot face o plimbare pe platoul Bucegi și pot vizita Cabana Babele, care oferă o priveliște spectaculoasă asupra Munților.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Romania #Sfinxul și Babele din Munții Bucegi #turist

Problema Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, distrusă de incendiul din 2020, rămâne una dintre prioritățile Ministerului Culturii, spune Dan Suruceanu. Oficialul a declarat în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova că autoritățile analizează mai multe proiecte pentru viitorul instituției, însă deocamdată nu există o decizie finală privind soluția care va fi aplicată.

Potrivit ministrului, identificarea unei soluții pentru Filarmonică este ”imperativă și absolut necesară”, în condițiile în care colectivul instituției activează în prezent într-un spațiu impropriu.

”Noi, zi de zi, suntem într-un fel sau altul într-un proces de lucru și în căutarea soluțiilor pentru această instituție, inclusiv și a soluțiilor financiare”, a declarat Dan Suruceanu.

Ministrul a precizat că există mai multe propuneri de proiect. Una dintre acestea a fost elaborată de specialiști din străinătate și presupune costuri considerabile. În același timp, există și proiecte realizate de arhitecți locali, despre care oficialul spune că respectă rigorile necesare. Subiectul urmează să revină pe agenda Ministerului Culturii după perioada sărbătorilor naționale. Autoritățile intenționează să organizeze și consultări publice înainte de luarea unei decizii.

„Acești artiști trebuie consultați, fiindcă, într-un fel sau altul, ei sunt oamenii care vor exploata acest obiectiv. Respectiv, societatea civilă sunt oamenii care vor viziona acest edificiu”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă în toamnă ar putea fi deja stabilită soluția pentru Filarmonică, Suruceanu a spus că își dorește acest lucru, dar nu a prezentat un termen concret: „Eu foarte mult îmi doresc asta, fiindcă real este o problemă pe care noi suntem absolut nevoiți să o soluționăm”.

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost grav afectată de incendiul izbucnit în septembrie 2020. De atunci, instituția își desfășoară activitatea în condiții provizorii, iar problema reconstrucției sau edificării unui nou sediu nu a fost soluționată definitiv. Prețul estimat pentru reconstrucția completă a Filarmonicii, care re 2500 de metri pătrați, este de peste 50 de milioane de euro, conform estimărilor minimale ale Ministerului Culturii.