Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice (NATO), Jens Stoltenberg, a îndemnat Rusia să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, cel al Ucrainei și al Georgiei. Nu este prima dată, când oficialul face o asemenea declarație, însă aceasta ar fi importantă, în contextul în care a fost vocifirată la finalul ședinței Consiliului Rusia-NATO, care s-a desfășurat pe 12 ianuarie 2022, la Bruxelles, Belgia.

„Rusia are forțe armate în Georgia, Ucraina și Republica Moldova, care se află acolo fără acordul Guvernelor acestor țări. Nimeni nu i-a invitat acolo. NATO îndeamnă la retragerea acestor forțe și respectarea integrității teritoriale și a suveranității Georgiei, Ucrainei și Republicii Moldova. Sunt principii fundamentale pentru respectarea frontierelor, asigurarea păcii și a securității în Europa. NATO este pregătită de dialog cu Rusia, însă nu va accepta un compromis față de principiile menționate mai devreme”, a declarat ferm Jens Stoltenberg.

Amintim că, la Bruxelles, s-a desfășurat a doua rundă de consultări în cadrul Consiliului Rusia-NATO cu privire la securitatea în Europa. Moscova a reiterat că insistă ca NATO să nu se extindă spre vest. La fel este de menționat că, cu două zile mai devreme, la Geneva, s-au desfășurat discuții între reprezentanții Rusiei și ai SUA.

#Jens Stoltenberg #NATO #Republica Moldova #Rusia

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.