Șeful Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) susține că în cele 250 de milioane de lei cheltuite pentru drumul de 3,6 km de la Leova-Bumbăta au fost incluse și cheltuielile pentru construcţia punctului de trecere, a iluminării, a lucrărilor de racordare şi alte tipuri de lucrări.

Conform declarațiilor lui Spînu, făcute în cadrul emisiunii „Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru la RLIVE TV, 100 de milioane a costat crearea de la zero drumului nou. Pentru punctul vamal s-au mai cheltuit 34 de milioane, potrivit ministrului.

„Acolo nu era punct vamal și nimeni nu spune despre asta. Lucrări pe sector de racordare a drumului către podul de pontoane, iluminare, apă. Tomai din acest motiv. Sunt obosit să comentăm atât de multe falsuri. Aveți întrebări la Procuratura Anticorupție, vă duceți și întrebați. Procuratura Anticorupție a făcut comunicări post-factum. Ce caută Procuratura Anticorupție în noiembrie 2023, că lucrările au fost deschise în iunie 2023, inclusiv prin Comisia Situații Excepționale, unde este procurorul general, Centrul Național Anticorupție.

De ce a fost nevoie să aștepte jumătate de an? (…) Îi asigur că le dau toată mapa cu acte, ce vor, să vină și să se uite. Cum se face timpul mai mult, vom invita presa să vină și să se uite. Cu mare drag voi face public, să vină și Procuratura, să vadă ce s-a făcut acolo. Costurile sunt justificate prin toate actele și documentele”, a explicat ministrul Spînu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialul a mai precizat că are încredere în persoana responsabilă de acest proiect și nu crede că informațiile care i s-au raportat să fie diferite de cele din teren. El a mai menționat că proiectul a fost realizat în timp record, atunci când exista presiune din cauza valului de refugiați și criza transportului de cereale.

De asemenea. potrivit ministrului, conform acordurilor semnate cu România, Bucureștiul va finanța costurile de construcție a podurilor din piatră, inclusiv cel de la Bumbăta, peste Prut și a căilor de acces spre ele pe partea română. Chișinău va plăti pentru ridicarea punctelor de trecere pe teritoriul Republicii Moldova și și drumurile spre ele.

#Andrei Spinu #cheltuieli #drum #Leova-Bumbăta #Procuratura Anticoruptie.

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.