„Ucraina se confruntă cu bombardamente necruțătoare care vizează zone civile și infrastructură critică. Și Rusia înregistrează câștiguri în prima linie, deși la un cost ridicat. Aceasta ar putea fi cea mai grea iarnă a Ucrainei din 2022”. Este declarația făcută de secretarul general al NATO, Mark Rutte, după reuniunea ministerială care s-a desfășurat pe 3 și 4 decembrie curent, la Bruxelles.

Referindu-se la sprijinul pe care aliații NATO îl vor acorda Kievului, Rutte a menționat că „miniștrii au convenit asupra unui set de măsuri proactive pentru a contracara activitățile ostile și cibernetice ale Rusiei”.

„Acestea includ schimburi de informații îmbunătățite, mai multe exerciții, o mai bună protecție a infrastructurii critice, apărare cibernetică îmbunătățită și acțiuni mai dure împotriva flotei umbra de nave exportatoare de petrol a Rusiei. Și vom lucra îndeaproape împreună cu UE în aceste probleme”, a declarat Mark Rutte.

În același context, șeful NATO a ținut să adauge că „războiul ilegal al Rusiei în Ucraina ne amenință pe toți”.

„Vom continua să fim împreună – Europa și America de Nord – alături de partenerii noștri internaționali, pentru a menține 1 miliard de oameni în siguranță. (…) Am discutat despre ce pot face mai mulți Aliați pentru a furniza muniție critică și apărare aeriană, pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile și extinde războiul cu ajutorul trupelor și armelor nord-coreene. Aliații lucrează pentru a îndeplini angajamentul financiar de 40 de miliarde de euro în asistență de securitate pentru Ucraina în 2024. (…) Dar trebuie să facem mai mult decât să menținem Ucraina în luptă. Trebuie să oferim suficient sprijin pentru a schimba o dată pentru totdeauna traiectoria acestui conflict”, a conchis Rutte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Marți, 3 decembrie curent, în cadrul unui briefing de presă, secretarul general Mark Rutte a subliniat modul în care Ucraina a rezistat agresiunii ruse, menționând că „situația de pe câmpul de luptă este dificilă și trebuie să facem tot ce putem pentru a primi mai mult ajutor militar în Ucraina”.

În replică, Andrii Sybiha a spus că Ucraina are nevoie urgent de 19 sisteme de apărare aeriană suplimentare pentru a-și proteja obiectivele strategice energetice și că Kievul se așteaptă la o ”decizie istorică” în urma reuniunii.

Acțiunile ostile ale Rusiei în țările NATO, principalul subiect în cea de-a doua zi a reuniunii de la Bruxelles

#iarna #NATO #razboi #Ucraina

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.