Imagini din satelit par să arate un crater masiv la un centru de testare a rachetelor în Rusia, după ce o rachetă balistică intercontinentală RS-28 „Sarmat” (Satan-2, în codificarea NATO) cu capacitate nucleară, a explodat, ceea ce constituie un eşec umilitor pentru preşedintele Vladimir Putin.

Această rachetă este considerată de către Kremlin un instrument puternic în arsenalul său. Dar, conform unor informaţii, acesta ar fi al patrulea eşec succesiv, ceea ce pune sub semnul întrebării fiabilitatea noii arme.

Analistul proiectului Osint ( Open source intelligence), care se autocodifică MeNMyR, rezumă:

„După cum se vede, testul RS-28 Sarmat a fost un eşec total”.

Racheta a explodat în siloz, lăsând un crater imens şi distrugând locul de testare.

„Sarmat este o rachetă cu combustibil lichid, astfel încât acest accident ar fi putut avea loc separat de activitatea de lansare efectivă”, afirmă expertul citat.

Primul şi singurul test reuşit cu Sarmat a avut loc la 20 aprilie 2022. Alte patru au eşuat, potrivit informaţiilor din surse independente.

Analistul citat mai remarcă faptul că patru autospeciale ale pompierilor ar fi fost mobilizate în zonă- conform versiunii oficiale – la stingerea unui incendiu de pădure.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

R-28 Sarmat, cu o lungime de 35 de metri, despre care responsabilii ruşi susţin că ar avea o rază de acţiune de 11.000 de mile, un exemplar fiind evaluat la 38 de milioane de lire sterline.

Expertul militar ucrainean Oleksandr Kovalenko, de la Grupul de Rezistenţă Informaţională din Kiev, catalogase încă în martie racheta Satan-2 drept „nesigură şi periculoasă”, declarând pentru RBC-Ucraina:

„Este o rachetă foarte problematică. Ruşii nici măcar nu au putut gestiona lansările de testare”.

Experţii spun că explozia unei astfel de rachete în timpul testării se întâmplă extrem de rar. Un incident similar a fost înregistrat în octombrie 1960 la cosmodromul Baikonur, când a explodat o rachetă sovietică R-16.

Eşecul cu racheta „Sarmat” intervine la câteva zile după ce Rusia s-a lăudat că a testat cu succes, marţi, la aceeaşi instalaţie, un lansator Angara 1.2 cu un dispozitiv spaţial de uz militar.

#explozie #racheta #rusi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.