Judecătoria Chișinău cu sediul în sectorul Rîșcani a respins cererea Cancelariei de Stat privind anularea noilor tarife la transportul public în Capitală. Potrivit magistraților, această sesizare este neîntemeiată. Anunțul a fost făcut de către primarul mun. Chișinău, Ion Ceban, în cadrul ședinței săptămânale a primăriei.

”Instanța de judecată nici nu avea cum să dea în aceste condiții, chiar dacă avea presiuni și știm foarte bine cine a sunat și de câte ori a sunat, cui a sunat, ca să anuleze ceea ce a luat ca și decizie primăria mun. Chișinău și Consiliul Municipal Chișinău. Sper că în continuare, instanțele de judecată nu se vor lăsa presate de această gașcă de incompetenți și ipocriți, care luptă pentru dreptate, în ghilimele, după ce au scumpit totul de 4sau chiar 6 ori”, a declarat Ion Ceban.

Ion Ceban mai spune că reprezentanții Cancelariei de Stat planifică să conteste decizia instanței, dar, cel mai probabil, o vor face în campania electorală.

”A luat tare peste urechi șeful Cancelariei de stat și va fi demis, dacă nu găsește soluții pentru a anula decizia primăriei”, a mai spus primarul.

Reprezentanții Cancelariei de Stat nu au comentat informațiile.

Amintim că după ce primăria mun. Chișinău a majorat tarifele la călătoriile cu transportul public, Cancelaria de Stat a contestat de decizia în instanța de judecată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cancelaria de stat #Ion Ceban #Judecătoria Chișinău #tarife transport public

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.