Oamenii legii din Moldova, în comun cu cei din Muntenegru au reușit să destructureze un grup criminal implicat în trafic de droguri. Potrivit poliției, procurorii au reținut cinci persoane, într-un dosar de spălare de bani, rezultați din trafic de droguri.

Operațiunea s-a desfășurat cu sprijinul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Guvernului Republicii Moldova și Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii – SELEC.

„În rezultatul perchezițiilor la domiciliile membrilor grupului criminal organizat, oamenii legii au ridicat documente financiare și bancare și alte date stocate pe suporturi electronice; telefoane mobile; cartele telefonice din Moldova, Ucraina și Rusia; precum și 120 de carduri bancare emise în Rusia, folosite la crearea aparenței obținerii banilor din alte locații și din alte activități decât cea de trafic de droguri. De asemenea, au fost ridicate două unități de transport și alte bunuri provenite din activitate infracțională, în valoare de peste 24 milioane lei. Cu privire la acestea, procurorii PCCOCS urmează să solicite aplicarea sechestrului, în scopul confiscării”, anunță IGP.

Totodată, pentru deghizarea comercializării drogurilor în Moldova, membrii au circulat banii astfel obținuți prin peste 70 conturi bancare, inclusiv din Rusia și Ucraina.

„Procurorii au mai constatat că doar în circuitul bancomatelor unei bănci din Moldova, prin intermediul bancomatelor din țară, au fost alimentate și transferate pe alte carduri bancare circa 35 milioane lei. Aceștia activau din anul 2017, iar până acum, peste zece alți membri ai grupului au fost condamnați pentru activitatea înfăptuită în cadrul grupului. Persoanele reținute foloseau metode sofisticate de camuflare a activității ilegale, cu implicarea comunicării prin canale de internet criptate, precum și obligarea clienților să-și confirme localizarea în apropierea imediată a terminalului de plată de pe care urmau să efectueze achitarea drogurilor, în maxim 15 minute de la primirea datelor pentru achitare”, se mai arată în comunicat.

Persoanele au vârste cuprinse între 20 și 37 de ani, iar liderul grupului, reținut în Muntenegru, are și studii superioare în drept.

„Urmare a audierii membrilor grupului criminal organizat și în baza probelor acumulate, procurorii PCCOCS au formulat învinuirile în privința acestora și urmează să solicite în instanța de judecată aplicarea măsurii preventive – arestul, pentru asigurarea obiectivității investigațiilor. Potrivit Codului penal al Republicii Moldova, cele incriminate se pedepsesc cu închisoarea pentru un termen de la 5 la 15 ani”, se mai precizează în comunicat.

#descinderi #Droguri #politie

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.