Oleg Spînu, un tânăr de 15 ani din Republica Moldova, a lăsat jurații de la ”Românii au talent” cu gura căscată. Băiatul este originar din satul Corlăteni, raionul Râșcani.

Vineri seara, în prima semifinală live ”Românii au talent 2023”, Oleg Spînu a avut o interpretare de excepție, cu o piesă pe care i-a dedicat-o mamei lui. Juriul a apreciat prestația lui Oleg, aplaudându-l în picioare, scrie protv.ro.

„Cea mai frumoasă surpriză mi-ai făcut-o! Nu ai zice că ești cântăreț de muzică populară… Pornesc un turneu de muzică populară și vreau să fiu unul dintre invitații mei, să urci pe scenă cu mine”, a spus interpreta Andra.

Un alt jurat a spus că moldoveanul are toate șansele să câștige acest sezon.

„Oleg, ești foarte bun. Cred că poți să câștigi sezonul ăsta. Foarte bine! Emoție, voce, prezență…. ai eclipsat șase femei”, a spus Dragoș Bucur.

Oleg Spînu, în cele din urmă, a ajuns în Marea Finală a competiției ”Românii au Talent”. Tânărul este originar din Republica Moldova și este este singurul artist din familie. Cântă la vioara, chitară, fluier, saxofon, dar și cu vocea.

Este cunoscut în Chișinău și în toată Moldova, chiar și în România și este adesea chemat la petreceri private ca invitat special. Nu a mai participat la Românii au talent și a venit să arate lumii că este un om bun și un “doctor al sufletului”, prin muzica sa.

#competitie #moldovean #Romania #tanar

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.