Pentru alegerile din 11 iulie, s-au înregistrat în prealabil să voteze în străinătate, cu 40 de mii de persoane mai multe față de alegerile prezidențiale din 2020. Astfel, s-a constatat că, este vorba despre mai bine de 303 mii de alegători. Datele au fost prezentate de Elena Prohnițchi, manager de program la Asociația pentru Democrație Participativă ADEP), la o conferință de presă cu genericul „Alegeri.md – ne informăm și votăm conștient”.

Potrivit informațiilor, în Portugalia s-au înregistrat cu 142 la sută mai mulți cetățeni moldoveni, care vor vota la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, față de ultimele alegeri prezidențiale. În Germania – cu 120 la sută mai mulți, în Spania – cu 87 la sută mai mulți, în Italia – cu 81 la sută mai mulți, iar în Franța – cu 78 la sută mai mulți cetățeni moldoveni s-au înregistrat ca să voteze peste hotare la anticipate.

„Pe site-ul alegeri.md cetățenii pot vedea și adresele celor 150 de secții de votare pentru cetățenii din diasporă, iar aceste date pot fi accesate inclusiv și de pe telefonul mobil. Ca să găsească mai ușor adresele secțiilor de votare de peste hotare, cetățenii vor trebuie să acceseze harta Google”, a specificat Elena Prohnițchi.

De asemenea, experta a menționat că a fost o provocare să verifice adresele secțiilor de votare din străinătate, toate acestea fiind verificate în mod minuțios de echipa ADEPT. Informația va fi actualizată, iar la 11 iulie vor fi plasate și date privind prezența la vot și rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare anticipate.

În cazul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, înregistrarea prealabilă s-a desfășurat până pe 26 mai inclusiv. Procedura depunerii cererilor – online sau în formă scrisă – pentru înregistrarea prealabilă în 2021 nu a fost modificată.

#alegeri 2021 #alegeri parlamentare anticipate #înregistrare prealabilă

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.