Platforma Demnitate și Adevăr are un prim candidat care ar urma să fie propus pentru funcția de primar pentru municipiul Chișinău, în cadrul alegerilor locale noi din toamna anului 2023. Anunțul a fost făcut de către președintele Platformei DA, Dinu Plîngău.

Potrivit lui Plîngău, este vorba de fostul deputat al Platformei DA, vicepreședinte al Parlamentului, în Legislatura a X-a, Alexandr Slusari, însă liderul partidului spune că se discută și alți potențiali candidați.

„Noi discutăm mai multe opțiuni a candidaților pe municipiul Chișinău. Una din opțiunile noastre este Alexandru Slusari. Sunt și alte opțiuni, nu neapărat din interiorul partidului, care se bucură de o notorietate în societate, o notorietate atât în rândul partidului nostru, cât și cel al electoratului de dreapta și cel mai important lucru în baza căruia poți să constituie o echipă, față de care nu poți aduce anumite reproșuri, de lipsă de integritate sau profesionism. O stofă foarte bună de a merge în aceste alegeri cu capul ridicat și a lua un scor atât de mare încât să putem învinge în aceste alegeri locale. Știu că procesul va fi extrem de complicat. De fiecare dată, procesele sunt complicate atunci când este vorba de unitatea forțelor de dreapta. În Republica Moldova, forțele de dreapta, din păcate, sunt mult, mult mai orgolioase și individualiste decât cei din stânga”, a spus Plîngău.

Totodată, Dinu Plîngău a făcut un apel către forțele pro-europene de dreapta de a veni cu un singur candidat pentru șefia Capitalei, deși înțelege că acest lucru „nu va fi posibil de realizat din cauza orgoliului și ambiției unor partide”.

Liderul Platformei DA spune că apelul „este valabil inclusiv pentru Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri locale #alegeri locale 2023 #Alexandr Slusari #Dinu Plingau #Platforma DA

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.