VIDEO Un prim candidat pentru scrutinul local din 2023, identificat de Platforma DA. A deținut și un mandat de deputat

Platforma Demnitate și Adevăr are un prim candidat care ar urma să fie propus pentru funcția de primar pentru municipiul Chișinău, în cadrul alegerilor locale noi din toamna anului 2023. Anunțul a fost făcut de către președintele Platformei DA, Dinu Plîngău.

Potrivit lui Plîngău, este vorba de fostul deputat al Platformei DA, vicepreședinte al Parlamentului, în Legislatura a X-a, Alexandr Slusari, însă liderul partidului spune că se discută și alți potențiali candidați.

„Noi discutăm mai multe opțiuni a candidaților pe municipiul Chișinău. Una din opțiunile noastre este Alexandru Slusari. Sunt și alte opțiuni, nu neapărat din interiorul partidului, care se bucură de o notorietate în societate, o notorietate atât în rândul partidului nostru, cât și cel al electoratului de dreapta și cel mai important lucru în baza căruia poți să constituie o echipă, față de care nu poți aduce anumite reproșuri, de lipsă de integritate sau profesionism. O stofă foarte bună de a merge în aceste alegeri cu capul ridicat și a lua un scor atât de mare încât să putem învinge în aceste alegeri locale. Știu că procesul va fi extrem de complicat. De fiecare dată, procesele sunt complicate atunci când este vorba de unitatea forțelor de dreapta. În Republica Moldova, forțele de dreapta, din păcate, sunt mult, mult mai orgolioase și individualiste decât cei din stânga”, a spus Plîngău.

Totodată, Dinu Plîngău a făcut un apel către forțele pro-europene de dreapta de a veni cu un singur candidat pentru șefia Capitalei, deși înțelege că acest lucru „nu va fi posibil de realizat din cauza orgoliului și ambiției unor partide”.

Liderul Platformei DA spune că apelul „este valabil inclusiv pentru Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri locale 2023 #alegeri locale #Dinu Plingau #Alexandr Slusari #Platforma DA

Consumul excesiv de sare rămâne o problemă majoră pentru sănătatea publică din Republica Moldova. Un adult consumă în medie 10,8 grame de sare pe zi – de peste două ori mai mult decât limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. În perioada 11–17 mai este marcată Săptămâna de conștientizare a consumului de sare, cu scopul de a informa populația despre riscurile asociate acestui obicei alimentar și de a încuraja alegeri echilibrate, transmite IPN.

„Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum zilnic de cel mult 5 grame de sare pe zi, echivalentul unei lingurițe. Totuși, studiile arată că oamenii depășesc adesea această cantitate, fără să conștientizeze, deoarece sarea se regăsește nu doar în solnița de pe masă, ci și în multe produse procesate, precum pâinea, cașcavalul, mezelurile sau sosurile. De exemplu, în Moldova, peste jumătate din cantitatea zilnică de sare e asimilată prin pâinea consumată.”

Potrivit Ministerului Sănătății, reducerea treptată a sării în alimentație ar putea preveni un număr semnificativ de boli cronice, inclusiv hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale și bolile renale. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, la nivel global, 2,5 milioane de decese ar putea fi prevenite anual dacă populația ar consuma mai puțin de 5 grame de sare pe zi.

În Moldova, consumul de sare este mai ridicat printre bărbați și în rândul locuitorii din mediul rural. Studiul național privind consumul alimentar de sare, realizat în 2016, a stat la baza mai multor campanii de informare publică. Rezultatele au arătat că reducerea aportului de sodiu este una dintre cele mai eficiente intervenții pentru prevenirea bolilor netransmisibile și reducerea mortalității premature.

„În această săptămână, autoritățile de sănătate publică reamintesc câteva măsuri simple, dar eficiente: evitarea produselor ultraprocesate, alegerea condimentelor naturale în locul sării, studierea etichetelor alimentare și reducerea treptată a sarii adăugate în mâncăruri. De asemenea, este încurajată utilizarea sării iodate, esențială pentru prevenirea anumitor deficiențe nutriționale”.

Autoritățile subliniază că scopul acestei campanii nu constă în interzicerea totală a sării, ci în promovarea unui consum responsabil, adaptat nevoilor reale ale organismului. Chiar și o scădere cu 15% a consumului de sare poate avea un impact major – scade tensiunea arterială și salvează milioane de vieți, mai ales în țările cu venituri mici și medii.

Reducerea consumului de sare nu presupune schimbări drastice, ci mai degrabă obiceiuri conștientizate în fiecare zi, pentru a contribui la prevenirea bolilor și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.