Platforma Demnitate și Adevăr are un prim candidat care ar urma să fie propus pentru funcția de primar pentru municipiul Chișinău, în cadrul alegerilor locale noi din toamna anului 2023. Anunțul a fost făcut de către președintele Platformei DA, Dinu Plîngău.

Potrivit lui Plîngău, este vorba de fostul deputat al Platformei DA, vicepreședinte al Parlamentului, în Legislatura a X-a, Alexandr Slusari, însă liderul partidului spune că se discută și alți potențiali candidați.

„Noi discutăm mai multe opțiuni a candidaților pe municipiul Chișinău. Una din opțiunile noastre este Alexandru Slusari. Sunt și alte opțiuni, nu neapărat din interiorul partidului, care se bucură de o notorietate în societate, o notorietate atât în rândul partidului nostru, cât și cel al electoratului de dreapta și cel mai important lucru în baza căruia poți să constituie o echipă, față de care nu poți aduce anumite reproșuri, de lipsă de integritate sau profesionism. O stofă foarte bună de a merge în aceste alegeri cu capul ridicat și a lua un scor atât de mare încât să putem învinge în aceste alegeri locale. Știu că procesul va fi extrem de complicat. De fiecare dată, procesele sunt complicate atunci când este vorba de unitatea forțelor de dreapta. În Republica Moldova, forțele de dreapta, din păcate, sunt mult, mult mai orgolioase și individualiste decât cei din stânga”, a spus Plîngău.

Totodată, Dinu Plîngău a făcut un apel către forțele pro-europene de dreapta de a veni cu un singur candidat pentru șefia Capitalei, deși înțelege că acest lucru „nu va fi posibil de realizat din cauza orgoliului și ambiției unor partide”.

Liderul Platformei DA spune că apelul „este valabil inclusiv pentru Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri locale #alegeri locale 2023 #Alexandr Slusari #Dinu Plingau #Platforma DA

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.