Veronica Dragalin, insistă în continuare că Procuratura Anticorupție (PA), instituție pe care o conduce, și Centrul Național Anticorupție (CNA), trebuie comasate, iar în locul lor să fie creată Direcția Națională Anticorupție – o structură similară DNA-ului românesc. Șefa Procuraturii spune că deși anterior l-a abordat Sergiu Litvinenco, când acesta era ministrul Justiției, lucrurile însă nu au avansat.

„Soluția cea mai bună ar fi să folosim modelul DNA din România. Acolo, procurorii care activează în DNA, nu sunt pe funcție în DNA, sunt pe funcții în alte Procuraturi și prin concurs, în care participă procurorul șef al DNA-ului, sunt selectați să fie detașați pe o perioadă de timp la DNA. (…) Am vorbit pe această temă cu Sergiu Litvinenco, ca ministru al Justiției. El era deschis să avem astfel de discuții, dar legislativ nu a venit nimeni cu o așa inițiativă. Pentru mine asta este cea mai rapidă, simplă, echitabilă și corectă soluție”, a precizat Dragalin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În luna august 2023, într-o conferință de presă organizată cu ocazia împlinirii unui an de activitate, Veronica Dragalin a reiterat același mesaj. Aceasta a spus că reorganizarea instituției, după modelul DNA din România, va permite procurorilor să investigheze mai ușor faptele de corupție.

Despre acest lucru a vorbit anterior președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și președinta Maia Sandu. În această nouă instituție ar putea activa doar procurori și ofițeri de investigații, care au trecut evaluarea externă și extraordinară a integrității.

Anterior, deputata PAS, Olesea Stamate, a explicat de ce acest lucru nu este posibil.

VIDEO „Am caracterul potrivit!” Dragalin se vrea șefă, dacă CNA și PA vor fi comasate

VIDEO CNA și PA nu pot fi comasate, susține deputata PAS, Olesea Stamate. Explică și de ce

#DNA #Moldova #Veronica Dragalin

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.