Veronica Dragalin, insistă în continuare că Procuratura Anticorupție (PA), instituție pe care o conduce, și Centrul Național Anticorupție (CNA), trebuie comasate, iar în locul lor să fie creată Direcția Națională Anticorupție – o structură similară DNA-ului românesc. Șefa Procuraturii spune că deși anterior l-a abordat Sergiu Litvinenco, când acesta era ministrul Justiției, lucrurile însă nu au avansat.

„Soluția cea mai bună ar fi să folosim modelul DNA din România. Acolo, procurorii care activează în DNA, nu sunt pe funcție în DNA, sunt pe funcții în alte Procuraturi și prin concurs, în care participă procurorul șef al DNA-ului, sunt selectați să fie detașați pe o perioadă de timp la DNA. (…) Am vorbit pe această temă cu Sergiu Litvinenco, ca ministru al Justiției. El era deschis să avem astfel de discuții, dar legislativ nu a venit nimeni cu o așa inițiativă. Pentru mine asta este cea mai rapidă, simplă, echitabilă și corectă soluție”, a precizat Dragalin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În luna august 2023, într-o conferință de presă organizată cu ocazia împlinirii unui an de activitate, Veronica Dragalin a reiterat același mesaj. Aceasta a spus că reorganizarea instituției, după modelul DNA din România, va permite procurorilor să investigheze mai ușor faptele de corupție.

Despre acest lucru a vorbit anterior președintele Parlamentului, Igor Grosu, dar și președinta Maia Sandu. În această nouă instituție ar putea activa doar procurori și ofițeri de investigații, care au trecut evaluarea externă și extraordinară a integrității.

Anterior, deputata PAS, Olesea Stamate, a explicat de ce acest lucru nu este posibil.

VIDEO „Am caracterul potrivit!” Dragalin se vrea șefă, dacă CNA și PA vor fi comasate

VIDEO CNA și PA nu pot fi comasate, susține deputata PAS, Olesea Stamate. Explică și de ce

#DNA #Moldova #Veronica Dragalin

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.