„Avocatul Poporului a inițiat procesul de recunoaștere a mea în calitate de avertizor de integritate și de acordare a protecției. Scrisoarea de confirmare și inițiere a procesului de examinare mi-a fost adusă la cunoștință recent”. Este mesajul publicat pe o rețea de socializare a procurorului Victoria Furtună, care a demisionat din funcția de procuror anticorupție pe fundalul unui scandal.

„Chiar dacă sunt supravegheată de către SIS nonstop a treia săptămână la rând, NU AM nici un pic de frică față de acest sistem și nu am nevoie de protecție fizică. Demersul meu este o mare provocare pentru avocatul poporului. Va merge strict pe buchia legii sau va face jocul politic al guvernării. Va fi legea pusă mai presus de interesele de partid sau totul se va termina la fel ca și în cazul așa numitei reforme a justiției”, scrie procurorul.

Potrivit legii cu privire la avertizorii de integritate, aceștia pot sesiza eventuale cazuri de corupție, a încălcărilor de mediu, a încălcărilor drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a celor ce țin de securitatea națională, precum și a altor încălcări, acțiuni sau inacțiuni care amenință sau prejudiciază interesul public. Mai mult, avertizorii pot fi angajații sau foștii angajați, în ultimele 12 luni, ai unei entități publice sau private, dar care dezvăluie cu bună credință practicile ilegale ce constituie o amenințare sau aduce un prejudiciu interesului public.

Conform Legii Integrității, pot obține statut de avertizori de integritate și persoanele care au sau au avut în ultimele 12 luni calitatea de stagiar sau voluntar în entitate. Dezvăluirile se pot fi făcute prin: adresarea în formă scrisă angajatorului; sesizarea către CNA; dezvăluiri publice prin intermediul mass-media sau altor rețelelor sociale. Potrivit legislației Republicii Moldova, protecția avertizorilor de integritate, în caz de necesitate, este asigurată de Avocatul Poporului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Victoria Furtună a depus cererea de demisie de la Procuratura Anticorupție, după 18 ani de activitate. Funcționara a anunțat despre plecarea din funcție pe 11 martie curent și a publicat un video, în care a vorbit despre faptul că ar fi considerată „amenințare șa adresa securității naționale”. Totodată, Victoria Furtună acuză guvernarea că, sub pretextul reformei justiției, încearcă să-și subordoneze tot sistemul.

Mai mult, Furtună a cerut un milion de lei de la președintele Maia Sandu, drept daune morale pentru defăimare intenționată. Suma se regăsește în cererea prealabilă pe care i-a expediat-o șefei statului, iar banii ar urma să fie donați copiilor orfani și bătrânilor aflați la azil.

Victoria Furtună cere de la Maia Sandu un milion de lei drept daune morale pentru defăimare intenționată

#avertizor de integritate #procuror #Victoria Furtuna

Prima autostradă din istoria Republicii Moldova face un pas important spre realizare. Administrația Națională a Drumurilor a lansat licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate al tronsonului Ungheni–Budești, cu o lungime de aproximativ 125 de kilometri. Valoarea estimată a contractului este de 88 de milioane de lei, fără TVA, iar finanțarea va fi asigurată din Fondul Rutier național.

Viitoarea autostradă va continua proiectul A8 – Autostrada Unirii din România, urmând să treacă Prutul prin zona Ungheni și să asigure ulterior conexiunea spre Chișinău și, în perspectivă, spre Odesa, transmite Libertatea.ro.

”Betonka”, aleasă pentru traseul autostrăzii

Una dintre cele mai importante decizii a fost deja luată: autoritățile de la Chișinău au optat pentru modernizarea și extinderea drumului național M5, cunoscut drept „betonka”, ca bază pentru viitoarea autostradă, potrivit Radio Europa Liberă Moldova.

Potrivit studiului de prefezabilitat, această variantă a fost preferată traseului R1 Chișinău–Sculeni. R1 ar fi presupus lucrări mai dificile din cauza reliefului și diferențelor de altitudine și ar fi putut afecta zona protejată a Rezervației Naturale „Plaiul Fagului”.

În schimb, traseul pe M5 are deja o serie de avantaje: ocolirea mai multor localități, existența unor noduri rutiere cu intersecții denivelate și posibilitatea extinderii la patru benzi.

Primii 5 kilometri, în continuarea autostrăzii din România

Potrivit documentației de licitație, proiectul din Republica Moldova va fi conectat direct la infrastructura construită în România. După realizarea noului pod peste Prut de la Ungheni, primii aproximativ 5 kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova vor asigura legătura cu zona stației feroviare Berești.

O problemă tehnică importantă va trebui însă soluționată în timpul proiectării. Viitoarea autostradă va intersecta gazoductul strategic Iași–Ungheni, iar conducta nu corespunde în prezent normelor tehnice necesare pentru subtraversarea unei autostrăzi. Astfel, vor fi necesare lucrări suplimentare pentru adaptarea și protejarea rețelei de gaze.

Traseul dintre Ungheni și Negrești va fi împărțit în două segmente, pentru care estimările preliminare indică un necesar de cel puțin 1,2 miliarde de euro. Tronsonul Negrești–Budești, de aproximativ 30 de kilometri, nu are deocamdată un cost estimat, acesta urmând să fie stabilit în urma studiului de fezabilitate.

Cât ar putea costa autostrada până la Odesa

Studiul de prefezabilitate estimează că realizarea întregului traseu Ungheni–Chișinău–Odesa ar putea ajunge la aproximativ 2,8 miliarde de euro. Licitația lansată acum vizează însă doar studiul de fezabilitate pentru tronsonul din Republica Moldova până la Budești. Extinderea spre Odesa nu face parte din documentația actuală. Studiul de fezabilitate va stabili soluțiile tehnice, costurile și parametrii necesari pentru etapele ulterioare de proiectare și construcție.

A8, legătura rutieră dintre România și Republica Moldova

În România, Autostrada A8 este proiectată pe o lungime de aproximativ 305 kilometri, între Târgu Mureș și Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. Autostrada traversează zona montană dintre Târgu Mureș și Târgu Neamț, apoi continuă spre Iași și Ungheni. Sectorul Târgu Neamț–Iași–Ungheni are aproximativ 93 de kilometri și este finanțat prin mecanismul SAFE.

Odată finalizat, proiectul ar putea crea un coridor rutier de mare viteză care să lege Transilvania, Moldova românească, Republica Moldova și, în perspectivă, Ucraina, prin continuarea traseului spre Odesa.