Șeful statului a comentat cuvintele lui Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, care a spus cp „Ziua Judecății” va veni pentru Ucraina dacă Crimeea ocupată de ruși ar fi atacată.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, susține că luarea în considerare a crimelor de război ale conducerii ruse de către un tribunal special va fi Ziua Judecății pentru Rusia. Șeful statului a spus acest lucru într-un discurs către ucraineni, informează unian.net.

„Astăzi a fost făcută o altă declarație nu foarte sobră din partea Rusiei despre presupusa „Ziua Judecății” pentru Ucraina. Desigur, nimeni nu va percepe o asemenea intimidare. Dar uite cât de cinic este să spui același lucru astăzi – 298 de persoane au fost ucise într-un aparent act de terorism, printre caee 80 de copii. Cetăţeni ai zece state”, a subliniat Zelensky.

Potrivit acestuia, deja în 2014, Rusia urma această cale – către statutul de stat terorist și către un tribunal special, care „va avea loc cu siguranță în legătură cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei”.

„Aceasta va fi Ziua Judecății pentru Rusia. Și nu într-un sens figurat, nu ca o expresie tare, ci la propriu. De la ora 19:00, Rusia a folosit deja peste 3.000 de rachete de croazieră împotriva Ucrainei. Este imposibil să numărăm numărul de artilerie și alte obuze care au fost folosite împotriva țării noastre și a poporului nostru. Dar este cu siguranță posibil să aducem toate Criminalii de război ruși la justiție. Fiecare dintre colaboratori, toți cei care sunt responsabili de teroare, pentru tot ce se întâmplă de 144 de zile și mai bine de opt ani, va răspunde”, este convins președintele.

Dmitri Medvedev, a spus că pentru Ucraina se presupune că „Ziua Judecății” va veni dacă „ataca” Crimeea ocupată de ruși.

„În acest sens, vreau să spun că este destul de evident că ei înțeleg consecințele unor astfel de declarații, iar consecințele sunt evidente că, dacă se întâmplă așa ceva, pentru toți va veni imediat o «zi a judecății», foarte rapidă și grea, va fi foarte greu să se ascundă”, a afirmat Dmitri Medvedev.

Oficialul de la Moscova a ținut să le dea o veste bună veteranilor, spunând că așa-zisa Republică Populară Luhansk a fost deja „eliberată”. Și, mai mult, a anunțat că războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina, „operațiunea militară specială” continuă în alte părți. Iar luptele se vor încheia atunci când așa zisele amenințări la adresa Rusiei vor fi eliminate, inclusiv prin demilitarizarea Ucrainei.

După cum a raportat UNIAN mai devreme, pe 14 iulie, 45 de țări participante la conferința internațională privind tragerea la răspundere a Rusiei, desfășurată la Haga, au creat un grup special pentru a sprijini Ucraina în problema documentării și justiției pentru crime internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înainte de aceasta, ministrul de externe Dmitri Kuleba a cerut participanților la forum să creeze un tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, pentru a aduce în fața justiției conducerea militară și politică de vârf a Federației Ruse.

#crime de război #Crimeea #Dmitri Medvedev #teroare #Vladimir Zeleneski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.