Curs valutar
  • EUR
    18.9352
    0.0306%
  • USD
    17.8180
    0.3216%
  • RUB
    0.1896
    -0.1055%
  • RON
    3.8051
    -0.0105%
  • UAH
    0.4502
    0.3332%

VIDEO Ziua în care Europa a demonstrat unitate: Declarațiile șefilor UE după acordarea statutului de candidată Moldovei

24 Iun. 2022, 10:13
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
24 Iun. 2022, 10:13 // Actualitate //  Victoria Laur

Joi seara, Republica Moldova și Ucraina au primit statut de țări candidate la aderare europeană. Liderii țărilor membre au votat unanim decizia și au acordat perspectivă de integrare Georgiei.

Șefii UE au reiterat că guvernările trebuie să urmeze pașii recomandați de Comisia Europeană pentru integrare, iar fiecare țară va semna acordul de aderare „în funcție de merite”. Totodată, ei au precizat că vor sprijini cele trei state în parcursul lor european.

Charles Michel, președintele Consiliului European

„Am căzut de acord. Consiliul European a decis să acorde statut de candidat Ucrainei şi Moldovei. Un moment istoric. Este un pas extrem de important pe drumul vostru către UE. Felicitări, Vladimir Zelenski și Maia Sandu, precum și popoarelor Moldovei și Ucrainei. Viitorul nostru este împreună”

Josep Borrel, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate S-a făcut istorie.

După ce Consiliului European a decis să-i acorde Republicii Moldova statutul de candidat, țara pornește pe calea sa către un viitor în UE. O vom sprijini în fiecare pas făcut pe drumul nostru comun.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European

Partea dreaptă a istoriei. Felicitări oamenilor din Ucraina și Moldova. Astăzi am oferit speranță pentru libertate, pentru democrație, pentru viitorul nostru. Este momentul lui Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene

Felicitări Președintelui Zelenski, președintei Sandu și prim-ministrului GharibashviliGe. Țările dumneavoastră fac parte din familia noastră europeană. Și decizia istorică de astăzi a liderilor confirmă acest lucru.

Sanna Marin, prim-ministra Finlandei

Prima dată am călătorit la Kiev în 2008, fiind tânăr politician la acea vreme. Am participat la un eveniment menit să apropie Ucraina și UE. Astăzi, Consiliul European a decis să accepte Ucraina și Moldova drept candidați la aderarea la UE. Un moment istoric.

Andrej Plenković, președintele Croației

Felicitări Ucrainei și Moldovei pentru că li s-a acordat statutul de candidat UE! Este o exprimare a sprijinului și solidarității. În discuție, am reușit să determinăm Consiliul European să -și exprime disponibilitatea de a aproba statutul de candidat pentru Bosnia și Herțegovina, precum și de a cere implementarea urgentă a reformei electorale și constituționale.

Emmanuel Macron, președintele Franței

La Kiev, săptămâna trecută, ne-am luat un angajament: să lucrăm pentru a oferi Ucrainei statutul de candidat la aderarea la UE. În seara asta deschidem o nouă etapă pentru Ucraina, pentru Moldova, pentru Europa. E un moment istoric.

Robert Adela, președintele Maltei

Consiliul European a fost de acord să acorde statutul de candidat Ucrainei și Moldovei, cu anumite condiții. O decizie istorică și un pas crucial pentru aceste țări în drumul lor către UE. Unitatea rămâne cheia stabilității în Europa.

Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei

Felicitări Moldovei 🇲🇩 pentru că a devenit țara candidată UE. Lituania sprijină cu fermitate viitorul dumneavoastră european și este pregătită să asiste la implementarea în continuare a reformelor. Apreciez conducerea puternică a Maiei Sandu pentru aducerea Moldovei în această călătorie europeană.

Klaus Iohannis, președintele României

În această zi istorică, Consiliul European a aprobat statutul de candidate la UE pentru Ucraina și Republica Moldova și a dat o perspectivă europeană Georgiei! Îmi doresc ca acest drum să fie unul rapid, bun și încununat de succes. Felicitări!

Precizăm că solicitările privind aderarea au fost depuse de Republica Moldova, Georgia și Ucraina după ce trupele lui Putin au invadat țara vecină. Pe 17 iunie, Comisia Europeană a oferit recomandarea de a acorda statut de candidate Moldovei și Ucrainei, iar pe 23 iunie o rezoluție care solicita acest fapt a fost adoptată de Parlamentul European. În același timp, administrației de la Tbilisi i s-a recomandat să consolideze reformele.

Realitatea Live

La 22 de ani, un tânăr din Floreşti administrează o afacere socială dedicată tinerilor
La 22 de ani, un tânăr din Floreşti administrează o afacere socială dedicată tinerilor
Ce se întâmplă după privatizare? Istoria a cinci giganți industriali din Moldova
Ce se întâmplă după privatizare? Istoria a cinci giganți industriali din Moldova
Somelierul Andrei Cibotaru: „Rara Neagră – un rose de aur de la Castel Mimi”
Somelierul Andrei Cibotaru: „Rara Neagră – un rose de aur de la Castel Mimi”
Mai multe femei vor beneficia de suport grație mini-turneului de fotbal caritabil Pudra Card de la Moldindconbank
Mai multe femei vor beneficia de suport grație mini-turneului de fotbal caritabil Pudra Card de la Moldindconbank
Start vânzări pentru Xiaomi 14 Ultra. Primii clienți vor primi cadou un Xiaomi Scooter 3 Lite
Start vânzări pentru Xiaomi 14 Ultra. Primii clienți vor primi cadou un Xiaomi Scooter 3 Lite
Incident cu final fericit. Intact Asigurări Generale va despăgubi integral daunele unui client rămas fără automobil
Incident cu final fericit. Intact Asigurări Generale va despăgubi integral daunele unui client rămas fără automobil
Sorin Maslo: „Cricova a înregistrat în 2023 cea mai mare cifră de afaceri din istoria întreprinderii”
Sorin Maslo: „Cricova a înregistrat în 2023 cea mai mare cifră de afaceri din istoria întreprinderii”
VinOpera – în top 5 cele mai frumoase evenimente enogastronomice din lume
VinOpera – în top 5 cele mai frumoase evenimente enogastronomice din lume
Când trebuie să alegi – nu alege! Ia un credit de la Moldindconbank și câștigă un premiu
Când trebuie să alegi – nu alege! Ia un credit de la Moldindconbank și câștigă un premiu
17 Apr. 2024, 18:44
 // Categoria: Opinii // Autor: 
17 Apr. 2024, 18:44 // Opinii // 

La scurt timp după victoria covârșitoare a partidului PAS împotriva partidelor-proxy ale Kremlinului în alegerile parlamentare din 2021 și, mai ales, în ajunul invaziei Rusiei în Ucraina, propaganda rusă îndreptată spre societatea moldovenească a devenit mai agresivă și mai largă. Ea subminează pacea în societate, erodează încrederea în instituțiile publice și afectează securitatea Republicii Moldova. În aceste circumstanțe, autoritățile moldovenești au recurs la măsuri drastice pentru a reduce efectele propagandei rusești în Republica Moldova, însă eficacitatea, legalitatea și oportunitatea acestor măsuri urmează să fie evaluate. De ce eșuăm în lupta cu propaganda rusească?

Lumea s-a schimbat. Dacă în secolul XVIII Rusia putea să limiteze accesul literaturii interzise prin percheziții la hotar ale bagajelor, iar Franța, în secolul XIX, să cenzureze jurnaliștii supraveghind tiparnițele, în secolul XXI, autoritățile din toată lumea, încearcă să folosească aceleași instrumente, pentru același scop – limitarea informației, dar în circumstanțe diferite. În era digitală sau informațională, cum, probabil, se vor numi timpurile noastre de istoricii viitorului, informația găsește noi forme și noi metode de distribuire, inclusiv în medii destul de centralizate, cum sunt Meta sau Telegram. În prezent, nici administratorii acestor rețele de socializare nu au posibilitatea și, probabil, dorința să limiteze eficient vreun tip de conținut, nici autoritățile țărilor, nici ale uniunilor supranaționale nu au suficiente puteri să se opună sau reglementeze eficient circulația informației.

Parlamentul European constată în rezoluția din 19 aprilie 2023 privind provocările cu care se confruntă Republica Moldova că democrația în țara noastră și-a demonstrat rezistența în fața dezinformării și propagandei rusești în timpul recentei remanieri guvernamentale și în ciuda intensificării activităților subversive ale Rusiei; poporul și conducerea Republicii Moldova au rămas hotărâți să urmeze calea proeuropeană, pe care au ales-o. În rezoluția sa din 25 noiembrie 2020 „privind consolidarea libertății presei: protecția jurnaliștilor în Europa, discursul instigator la ură, dezinformarea și rolul platformelor”, Parlamentul European a subliniat că răspândirea dezinformării, precum și acțiunile disproporționate de combatere a acesteia pe platformele digitale, sunt o amenințare la adresa libertății de informare, a discursului democratic și a independenței mass-media. Misiunea ENEMO, care a monitorizat alegerile locale generale din 2023 cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova, a menționat dezinformarea drept un pericol pentru alegeri și procesul democratic. ENEMO subliniază necesitatea unor reguli stricte în mass-media, concentrându-se pe accesul la informații de interes public, și combaterea dezinformării. ENEMO recomandă crearea unor reglementări pentru mass-media online, care să abordeze dezinformarea și să promoveze responsabilitatea digitală.

Republica Moldova se află de mai mult timp sub presiunea acțiunilor dezinformaționale, malinformaționale sau misinformaționale, mai exact, forțele politice pro-europene se află sub presiunea acestor acțiuni clandestine din partea Rusiei – a instituțiilor de propagandă tradițională, dar și ceea ce ISW numește mouthpieces. Nu ne vom opri în acest articol la tipologia propagandei sau a modului în care afectează procesele politice, dar la acțiunile pe care le-au întreprins autoritățile Republicii Moldova și cele europene, pentru ca să se opună dezinformării rusești.

SĂ CLARIFICĂM NOȚIUNILE CU CARE OPEREAZĂ ȘTIINȚA

Disfuncție informațională (Information Disorder): Într-un raport al Consiliului Europei, disfuncția informațională este descrisă ca totalitatea acțiunilor de poluare a informației, care poate fi încadrată, în general, în trei categorii: dezinformare, malinformare, misinformare.

• Misinformarea este acțiunea de transmitere a unor informații false, fără intenția să se facă rău.
• Dezinformarea este transmiterea informațiilor false, cu bună știință, pentru a provoca prejudicii. Serviciul European de Acțiune Externă a elaborat o definiție a termenului de dezinformare mai specifică actualității europene: Foreign Information Manipulation and Interference (Manipularea și ingerința informațională străină -FIMI) – model de comportament care amenință sau are potențialul de a avea un impact negativ asupra valorilor, procedurilor și proceselor politice. O astfel de activitate are un caracter de manipulare și este desfășurată în mod intenționat și coordonat. Actorii unei astfel de activități pot fi actori statali sau nestatali, inclusiv reprezentanți ai acestora în interiorul și în afara propriului teritoriu.
• Malinformarea este transmiterea defectuoasă, cu bună știință, a unor informații adevărate pentru a produce daune, adesea prin transmiterea în public a unor informații menite să rămână private.

Spre deosebire de noțiunile de mai sus, termenul de propagandă este cunoscut de câteva secole, chiar dacă în epoca, noastră, informațională, termenul capătă valențe adăugătoare. În general, dicționarele și literatura de specialitate, definește propaganda drept un set de acțiuni întreprinse pentru distribuirea informației pentru influențarea opiniei publicului sau oamenilor, de regulă în scop militar, politic sau ideologic.

CE AU FĂCUT AUTORITĂȚILE MOLDOVENEȘTI

Max Weber, unul dintre cei mai importanți sociologi și politologi, la începutul secolului XX, în „Politica ca Vocație” scria că statul este, prin definiție bazat pe violență și, de fapt, acesta este un mod firesc de acțiune. De cele mai dese ori, guvernele din toată lumea, dacă este necesară vreo acțiune de oprire sau limitare a unui proces, acționează instinctiv – impunând restricții. Respectiv, autoritățile Republicii Moldova, cele politice: puterea legislativă și executivă, au acționat natural – impunând restricții.

1. Pe 22 iunie 2022, Monitorul Oficial a publicat modificările la Codul serviciilor media audiovizuale, care de facto au interzis difuzarea programelor audiovizuale de televiziune și de radio cu conținut informativ, analitic, militar sau politic care au fost produse în alte state decât „cele care au ratificat Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră”, țintind propaganda rusească. Este o prevedere votată în Parlament în decembrie 2017, contestată ulterior în mai multe rânduri de PSRM și, în decembrie 2020, anulată de alianța PSRM-„Pentru Moldova” (susținută de Ilan Șor).
2. Pe 16 decembrie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale, responsabilă pentru gestionarea crizei resurselor energetice, provocate de acțiunile ostile ale Rusiei cu un an mai devreme, și cu activitatea prelungită în contextului războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a suspendat licențele a șase posturi de televiziune: Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV, pentru protejarea spațiului informațional național, prevenirea riscului de dezinformare prin răspândirea informațiilor false sau a tentativelor de manipulare a opiniei publice și […] pentru lipsa unei informări corecte pentru reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina.
3. Pe 18 august 2023, Monitorul Oficial a publicat Legea prin care, în Codul serviciilor media audiovizuale, a fost reformulată noțiunea de dezinformare și incluse sancțiuni pentru difuzarea dezinformării – amenzi și suspendarea licenței. Este de notat că, aceste sancțiuni le poate aplica Consiliul Audiovizualului.
4. Pe 15 septembrie 2023, Consiliul Audiovizualului aprobă Metodologia privind constatarea și evaluarea cazurilor de dezinformare în conținuturile audiovizuale. În 2023, Consiliul a aplicat și sancțiuni pentru difuzarea propagandei rusești.
5. Pe 30 octombrie 2023, Comisia pentru Situații Excepționale, din motive similare, cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor locale generale, a suspendat licențele a încă șase posturi de televiziune: Orizont TV, ITV, Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3. Este de notat că cu câteva ore înaintea deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, directorul Serviciului de Informații și Securitate a declarat că a expediat CSE propunerea de suspendare a licențelor TV, pentru că instituția pe care o conduce deține informații operative și probe că Rusia influențează alegerilor locale [care au avut loc pe 5 noiembrie 2023] și subminează procesul democratic. Oficialul a mai spus că instituția pe care o conduce are bănuieli că aceste posturi TV sunt finanțate din surse obscure, acționează concertat și distribuie conținut difuzat anterior de televiziunile ale căror licențe au fost suspendate în runda precedentă.
6. Pe 18 decembrie 2023, președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, introduce un amendament, fără consultări publice și cu patru zile înaintea votării în lectură finală a modificărilor la Legea asigurarea integrității și funcționalității pieței energiei electrice, care include modificări ale Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător și acordă Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională dreptul să suspende licențele TV. În câteva zile de la publicarea noii legi, pe 29 decembrie 2023, Consiliul a „sistat temporar” licențele suspendate anterior de Comisia pentru Situații Excepționale pentru „existența cazurilor de activitate investițională cu abateri grave de la prevederile legislației și ignorarea restricțiilor în realizarea investițiilor în domeniile de importanță pentru securitatea statului”. În aceeași declarație, publicată pe site-ul Guvernului, se spune că „Toate companiile care activează în domeniul emisiilor de televiziune/serviciile audiovizuale vor trece o verificare a beneficiarilor săi efectivi în ceea ce privește implicarea acestora în activități de spălare ale banilor, infracțiuni grave sau deosebit de grave, acțiuni de corupție sau activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică.”
7. Serviciul de Informații și Securitate, în câteva runde, de la declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a cerut blocarea în total 50 de site-uri pentru că ar fi un „pericol pentru spațiul informațional”. Tehnic, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) solicită furnizorilor de internet să blocheze accesul la aceste site-uri și monitorizează dacă accesul este blocat. În același timp, un număr dintre aceste site-uri este în continuare disponibil, iar unele își publică, în continuare, conținutul pe alte adrese web. Radio Europa Liberă scrie că metoda de blocare la care apelează autoritățile (DNS-blocking) este una ineficientă.
8. Pe 18 august 2023, a fost publicată legea prin care Parlamentul Republicii Moldova a creat Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, iar pe 17 ianuarie 2024 a fost publicată Concepția de comunicare strategică și contracarare a dezinformării, a acțiunilor de manipulare a informației și a ingerințelor străine pentru anii 2024–2028.
9. Pe 20 martie 2024, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a hotărât „se impune sistare temporară a valabilității oricărui act permisiv eliberat [companiei care deține posturile – n.a.] Canal 5 și Maestro FM” pentru că, conform informațiilor SIS, sunt afiliate grupului Plahotniuc/Șor. Din componența acestui Consiliului nu fac parte reprezentanții și nu a fost solicitată opinia (conform procesului-verbal) Consiliului Audiovizualului – autoritatea responsabilă prin lege de interesul public în domeniul audiovizualului, la fel, conform informațiilor publicate, nu a fost implicat Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării – autoritatea responsabilă direct de combaterea dezinformării.

Crearea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării demonstrează intenția autorităților să treacă de la acțiuni ad-hoc de curmare a fluxului de propagandă, la o abordare mai sistemică. La data publicării acestui articol, Centrul este la etapa de fortificare instituțională, angajează personal și dezvoltă instrumentarul pentru realizarea mandatului său.

Pe 12 februarie 2024, la primul Cybersecurity Forum, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a anunțat lansarea a două instituții noi – Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică și Institutul Național de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor”. Guvernul, la propunerea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării a aprobat un proiect de lege pentru modificarea Legii 48/2023 privind securitatea energetică, aceste modificări sunt necesare pentru conformarea cu Directiva NIS a Uniunii Europene. Deși nou-creata Agenție nu are competențe directe în combaterea propagandei, în cazul unei funcționări eficiente ea ar putea avea un efect important. În Franța, agenția similară, parte a Secretariatului General pentru Apărare și Securitate Națională, a deconspirat pe 12 februarie 2024, o rețea de 193 de site-uri, numită de autoritățile franceze Portal Kombat (analogie cu Mortal Kombat), de răspândire a propagandei prorusești. Aceste site-uri aveau aspectul unor site-uri de știri, dar, de fapt, publicau dezinformații privind războiul pe care l-a declanșat Rusia în Ucraina.

Pe 28 martie 2024 mai multe instituții media europene au scris că a fost deconspirată o rețea importantă de propagandă rusească, care implica și politicieni europeni. Anchetatorii susțin că organizația a folosit popularul website Voice of Europe ca mijloc de plată a politicienilor. Autoritățile cehe și poloneze au declarat că rețeaua urmărea să influențeze politica europeană. Presa cehă, citând surse de din instituțiile de informații și securitate, a raportat că politicieni din Germania, Franța, Polonia, Belgia, Olanda și Ungaria au fost plătiți de Voice of Europe pentru a influența viitoarele alegeri în Parlamentul European. Ziarul german Der Spiegel a declarat că banii au fost fie înmânați în numerar în cadrul unor întâlniri secrete la Praga, fie prin intermediul schimburilor de criptomonede. Oligarhul ucrainean pro-rus Viktor Medvedciuk este acuzat de Cehia că s-ar afla în spatele rețelei.Acestea sunt câteva exemple când acțiunile ostile fie a guvernului rus, fie a unor proxy ale guvernului, în mediul informațional, este în competența structurilor de apărare/securitate națională.

Un sondaj al NDI Moldova (National Democratic Institute), realizat în perioada aprilie-iulie 2023, arată că aproape jumătate din respondenți nu susțin retragerea licențelor de televiziune (47%) și doar mai puțin de o treime susțin (30%). Această acțiune a autorităților a afectat negativ în primul rând persoanele vorbitoare de limbă rusă, minoritățile etnice, simpatizanții pro-ruși și cei cu vârsta de peste 55 de ani. De notat că anume aceste persoane sunt ținta principală a propagandei ruse și, concomitent, unul din trei cele mai vulnerabile grupuri demografice, vulnerabile la dezinformare.

DE CE LUPTA CU PROPAGANDA ESTE O SARCINĂ DIFICILĂ?

Libertatea de exprimare
Limitarea distribuirii propagandei prin lege limitează inerent dreptul la libera exprimare, și, prin urmare, trebuie să aibă loc doar când efectele sunt cântărite și acele pozitive le depășesc pe cele negative. La această etapă ne ciocnim cu insuficiența unor cercetări fundamentate care să demonstreze efectul pozitiv al unei eventuale limitări a dreptului la libera exprimare sau cenzurare a spațiului mediatic în favoarea securității statului.

Respectarea libertății de exprimare și lupta împotriva propagandei Rusiei în Europa este o dilemă pentru democrațiile occidentale. Pe de o parte, libertatea de exprimare este un pilon al societăților democratice, garantând cetățenilor dreptul de a comunica idei și opinii fără teama de represiune. Pe de altă parte, în contextul tensiunilor geopolitice și al războiului informațional, propaganda Rusiei este determinată drept o amenințare serioasă la adresa securității și integrității democrațiilor europene. Propagandiștii folosesc instrumente mediatice și platforme online pentru ca să răspândească dezinformarea, să semene discordie și să submineze încrederea publică în instituții. În această situație, statele europene sunt provocate să găsească un echilibru între protejarea libertății de exprimare și implementarea de măsuri eficiente pentru a contracara influența nefastă a propagandei, prin inițiative de educație mediatică, reglementări adaptate și colaborare internațională.

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene arată că există diferență dintre libertatea de exprimare și libertatea propagandei. Sarcina acum este să definim această diferență – să separăm disidența de propagandă.

Soluții consacrate deocamdată nu există, ele trebuie găsite și adaptate pentru fiecare situație în parte – recent, Fundația Soros Moldova a publicat raportul profesorului Andrei Richter de la Universitatea Comenius din Slovacia, privind necesitățile legislative ale Republicii Moldova privind protecția eficientă împotriva propagandei, manipulării și dezinformării. Aceasta și alte inițiative ale Fundației pot și trebuie să fie folosite de autorități pentru dezvoltarea unor instrumente eficiente de luptă cu propaganda, dar care să nu limiteze libertățile civile.

Pe bună dreptate, un război în Europa și o avalanșă a acțiunilor de propagandă a Rusiei nu este o situație obișnuită, o problemă care cere și soluții neobișnuite. Majoritatea statelor au instrumentul instituirii stării de război, asediu sau stării de urgență, inclusiv Moldova, care permite limitarea temporară a libertăților atunci când securitatea țării este în pericol. De notat că anume de această posibilitate au făcut uz autoritățile Republicii Moldova când, inițial, prin decizii ale Comisiei pentru Situații Excepționale, au suspendat 12 licențe ale televiziunilor și au blocat zeci de site-uri, în afara vreunui proces judiciar, în baza informațiilor Serviciului de Informații și Securitate, iar apoi au transferat competența de limitare a dreptului la activitate în TV unui consiliu pentru promovarea proiectelor investiționale. Păstrarea în mâinile Executivului sau chiar extinderea a unui astfel de instrument pe termen lung și normalizarea utilizării lui nu poate să fie acceptată de societate.

Reglementare-Control
Guvernele au posibilitatea tehnică să reglementeze și monitorizeze presa în mediul TV, radio și print, pentru că dispun de resurse să controleze infrastructura de distribuție, ceea ce nu este adevărat în cazul informației online – ea poate fi păstrată pe serverele în orice țară și transmisă dintr-o locație în alta în timp foarte scurt. Posibilitatea de control (limitată) a informației în social media o dețin companiile private care au posibilitatea tehnică să monitorizeze, cenzureze și analizeze eficient informația. Însă, în cazul social media decentralizate, deocamdată nu tocmai populare, dar în creștere, nici măcar companiile care au elaborat software și dețin serverele pe care se păstrează informația nu o mai pot controla. Autoritățile Republicii Moldova controlează infrastructura televiziunii digitale terestre; televiziunea prin cablu, prin constrângerea operatorilor să se conformeze; infrastructura de radio și distribuția materialelor printate. Chiar dacă autoritățile încearcă să stabilească relații de colaborare cu Meta, care deține două dintre cele mai populare rețele de socializare în țară: Facebook și Instagram, iar portalul StopFals.md, pe care-l gestionează Asociația Presei Independente este partener în verificarea datelor, aceste eforturi nu au succes – pe Facebook, în continuare rulează multă publicitate în favoarea lui Ilan Șor, condamnat în Moldova, în căutare prin Interpol și sancționat de autoritățile americane. Sorin Ioniță (Expert Forum – EFOR, România) publica pe Facebook, cu referire la autoritățile din Slovacia, că această rețea de socializare are 35 (treizeci și cinci) de moderatori de conținut pentru limba română, adică aproximativ 1 la 800.000 de vorbitori de limbă română în lume. Cu siguranță, nu toți 28 de milioane de vorbitori de română scriu zilnic pe Facebook și Instagram, însă această rată este, clar, insuficientă.

Încercarea SIS să blocheze sursele propagandistice rusești pe web nu a dus deloc la imposibilitatea accesării lor în Moldova, dar la migrarea conținutului în medii necontrolate de autorități, de exemplu pe Telegram sau pe site-uri – oglindă. Există impresia că Telegramul este mediul principal al propagandei, având în vedere anonimitatea și impunitatea de care se bucură unele surse, permisivitatea politicilor Telegramului și, în unele cazuri documentate în Rusia, de colaborare a administrației Telegram cu regimul lui Putin. Însă, datele pe care le avem arată că, Telegramul nu este o sursă de informare cu adevărat importantă pentru publicul moldovenesc, ceea ce îl face relevant pentru un grup-țintă destul de restrâns.

MECANISMELE PROPAGANDEI ȘI CE FAC AUTORITĂȚILE EUROPENE

Instituțiile Uniunii Europene sunt principalele comanditare ale cercetărilor efectelor și metodelor propagandei rusești țintite pe subminarea democrației în Europa. Este importantă cercetarea metodelor și efectelor propagandei în plan mare, supranațional, pentru că metodele și narativele folosite de propagandiștii într-o țară pot fi transferate în alta destul de rapid în răspuns la niște acțiuni ale instituțiilor democratice. Combinând studiile interdisciplinare i.e. perspectivele juridice, psihologice și tehnologice se pot lua măsuri politice eficiente pentru a proteja democrația, drepturile fundamentale și statul de drept împotriva campaniilor de dezinformare. Cercetările au identificat trei trăsături principale, care nu sunt unice, dar specifice propagandei rusești în Europa și servesc la designul politicilor publice:

• Dezinformarea prin intermediul politicienilor. Deseori, narativele Kremlinului sunt distribuite de politicieni, de regulă, din formațiunile de extremă – stânga: comuniste, troțkiste etc sau dreapta: naționaliste și neo-naziste. Cercetările au arătat că acțiunile de dezinformare au fost din ce în ce mai mult îmbinate cu conținut autentic, făcând mai dificilă identificarea surselor și separarea minciunii de adevăr. În special, atunci când dezinformarea și propaganda manipulatoare au fost diseminate de persoane cu autoritate politică înaltă, încrederea publicului în instituțiile democratice a fost afectată în mod semnificativ. Mai multe state membre și state terțe au introdus măsuri legislative și de politici publice pentru a combate dezinformarea, în timp ce acțiunile societății civile s-au axat pe consolidarea rezistenței publicului împotriva acestor tactici.
• Propaganda prin rețele de socializare. Propagandiștii se simt destul de liber în spațiul social media, pentru că autoritățile niciunuia dintre state nu au pârghii de suficiente pentru moderarea conținutului, iar companiile care dețin platformele de social media nu le moderează.
• Similaritatea lingvistică și culturală. Un studiu realizat de RAND Corporation a examinat conținutul în limba rusă pe rețelele de socializare, concentrându-se în special pe fostele state sovietice precum Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina și Moldova. Sursele de propagandă targetează, în primul rând, vorbitorii de limbă rusă în afara Rusiei, alimentând tensiunile sociale și xenofobia.

LEGISLAȚIA ȘI REGLEMENTĂRILE UE ȘI A ALTOR ȚĂRI RELEVANTE ÎN DOMENIUL COMBATERII PROPAGANDEI

Până în prezent, nicio țară democratică și nici Uniunea Europeană nu are în funcție legi și regulamente eficiente și specifice în domeniul luptei cu propaganda. În mare parte, este un domeniu slab reglementat din trei motive:
• Limitarea conținutului mediatic, dacă este aplicată excesiv, cu rea credință sau fără discernământ poate afecta dreptul la libera exprimare, ceea ce este inacceptabil în democrațiile liberale
• Lipsa controlului efectiv asupra majorității mediilor de difuzare a propagandei – nu poți reglementa ceea ce nu poți controla
• Nu există suficiente cercetări științifice bine fundamentate în domeniul cercetării propagandei pentru că acesta este un fenomen în schimbare, dar și pentru că științele sociale, în general, au nevoie de mai mult timp pentru cercetarea efectelor. Democrațiile, în mod normal, iau decizii de limitare a libertăților doar în fața unor pericole grave iminente sau în baza unor cercetări convingătoare.

În 2022, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au aprobat Regulamentul privind o piață unică pentru serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) cu scopul unei reglementări unificate ale marilor actori în online pe piața Uniunii Europene. Unul dintre obiectivele acestui document este combaterea dezinformării – prin recunoașterea pericolului pe care îl are acest fenomen, determinarea platformelor, inclusiv Facebook și Instagram, să devină mai transparente și responsabile.

Digital Services Act vizează mai multe servicii online, inclusiv platforme de comercializare, rețele de socializare, platforme de partajare de conținut, magazine de aplicații și platforme de călătorie și cazare. Obiectivul său principal este să prevină activitățile ilegale și dăunătoare, inclusiv dezinformarea. Acest regulament stabilește norme pentru a proteja consumatorii și drepturile lor fundamentale online. Normele specifice se aplică platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare care ajung la mai mult de 10 % din populația europeană. Aceste platforme prezintă riscuri deosebite în ceea ce privește diseminarea de conținuturi ilegale și de prejudicii societale. Documentul urmărește să consolideze controlul și supravegherea democratică asupra platformelor sistemice și abordează riscuri precum manipularea și dezinformarea Chiar fiind un pas important în reglementarea mediului online, odată ce prevederile Digital Services Act au intrat în vigoare complet la începutul anului 2024, impactul lui în lupta cu dezinformarea încă urmează să fie evaluat.

Deși, Marea Britanie nu este o țară-membră a Uniunii Europene, experiența acestei țări este relevantă pentru Moldova pentru că și această țară s-a confruntat cu influența rusească la alegeri, însă din cauza instrumentarului redus, autoritățile nu au reușit să depisteze și să contracareze acțiunile subversive rusești. În 2023, Parlamentul britanic a adoptat Legea siguranței online (Online Safety Act 2023) – destinată în special combaterii propagandei ruse. În 2021, Ministerul pentru Digitalizare, Cultură, Media și Sport a lansat o campanie de alfabetizare, cu un buget anual de 340 de mii de lire sterline (7,5 milioane de lei), în cadrul căreia profesorii, asistenții sociali și bibliotecarii au fost instruiți să ajute tinerii și persoanele cu dizabilități să învețe să depisteze propaganda.

Deciziile Consiliului European nu sunt parte a aqcuis-ului comunitar propriu-zis și sunt legislație secundară, ele sunt respectate de toate statele-membre. În câteva rânduri, Consiliul European a sancționat o serie de organizații și persoane implicate în propaganda rusească, inclusiv în Moldova.

Parlamentul European a invitat platformele de social media să semneze și să urmeze un Cod de bune practici privind dezinformarea. Acesta este un cod care include o gamă largă de angajamente, de la transparența în publicitatea politică, la închiderea conturilor false și demonetizarea furnizorilor de dezinformare. Codul a fost semnat inclusiv de companiile care dețin Facebook, Google, Twitter (X), Microsoft și TikTok. Însă, respectarea acestui Cod este voluntară, iar nerespectarea nu prevede penalități.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a judecat o cauză legată de un caz specific de combatere a propagandei rusești. Curtea s-a pronunțat în mod explicit asupra legalității măsurilor de limitare a răspândirii dezinformării într-un caz privind transmiterea audiovizuală transfrontalieră a propagandei politice. Cauza C-622/17, Baltic Media Alliance v. Lietuvos radijo, se referea la decizia Comisiei lituaniene pentru radio și televiziune de a solicita ca NTV Mir Lituania, un canal de propagandă de stat și care se adresează minorității de limbă rusă din Lituania, să fie difuzat numai în pachete de televiziune cu plată. Această măsură de distribuire avea drept scop combaterea difuzării de informații pentru destabilizarea statului lituanian, stimularea xenofobiei prin răspândirea de informații false despre presupusele politici neonaziste și colaborarea lituanienilor cu naziștii, în timpul celui de al doilea război mondial. Curtea a apreciat că astfel de măsuri tehnice erau de natură să limiteze într-o anumită măsură accesibilitatea canalului în cauză, ceea ce era chiar scopul lor, dar nu echivalează cu suspendarea efectivă a canalului. Având în vedere că măsura contestată nu a afectat retransmisia acestui canal, CJUE a concluzionat că acțiunea autorităților lituaniene nu încalcă legislația europeană i.e. Directiva serviciilor mass-media audiovizuale.

Această hotărâre nu a abordat în mod specific libertatea de exprimare. Cu toate acestea, libertatea de recepție și de retransmisie a serviciilor mass-media audiovizuale reprezintă o expresie specifică a dreptului la libertatea de exprimare. Raționamentul Curții sugerează că măsurile care au ca scop limitarea răspândirii dezinformării, mai degrabă decât eliminarea totală a acesteia, au mai multe șanse de a îndeplini testul de proporționalitate.

În afară de aceasta, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (General Court) a audiat un caz de aplicare a sancțiunilor împotriva unui propagandist – Dmitri Kiseliov. Curtea a subliniat necesitatea de a nu aduce atingere substanței dreptului la libertatea de exprimare în această cauză, privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva lui Kiseliov , din cauza participării sale la programe care conțineau propagandă de război care justificau intervenția militară rusă în Ucraina. Tribunalul a considerat că măsurile luate (sancțiunile impuse) de Consiliul Uniunii Europene împotriva reclamantului erau proporționale cu obiectivul de a exercita presiuni asupra guvernului rus și justificate, având în vedere faptul că reclamantul a sprijinit în mod activ politicile care vizau destabilizarea Ucrainei. Aceste decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene sunt parte a aqcuis-ului comunitar și vor trebui transpuse în legislația moldovenească.

Estonia este probabil cel mai avantajos exemplu de digitalizare, dar este important de reținut că eforturile de digitalizare în această țară au fost cuplate cu alfabetizarea mediatică. Exemplul este avantajos pentru că Estonia și Moldova se confruntă cu provocări similare, au un trecut recent și o structură etnică similară (minorități etnice targetate de propagandă) și resurse umane și materiale destul de mici. În urma primului atac cibernetic asupra Estoniei, care a închis site-urile web ale guvernului, băncilor și instituțiilor media în 2007, țara a devenit un lider în domeniul securității cibernetice. Estonia pune un accent deosebit pe educație pentru a-și ajuta cetățenii să recunoască și să se protejeze de dezinformare. Începând cu anul 2010, școlile publice din Estonia predau elevilor educația mediatică, începând de la grădiniță până la liceu. De asemenea, elevii din clasa a zecea trebuie să urmeze un curs obligatoriu de 35 de ore despre „mass-media și influență”. Aceste măsuri au fost luate pentru a-i învăța pe cetățeni să identifice și să evite dezinformarea într-o lume digitală tot mai complexă și aglomerată. Astfel, Estonia își propune să se protejeze de agresiunea digitală viitoare și să-și asigure infrastructura online în fața potențialelor amenințări. Media Literacy Index 2023, pe care-l realizează colegii noștri de la Open Society Institute – Sofia, plasează Estonia printre țările cu cel mai înalt nivel de alfabetizare mediatică, împreună cu Finlanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Irlanda și Elveția, iar Moldova este în jumătatea a doua a listei, în clusterul 4, împreună cu Serbia, Muntenegru, România, Bulgaria și Turcia.

În același timp, Serviciul de Securitate Internă estonian (Kaitsepolitseiamet-KaPo), omolog al SIS-ului moldovenesc, pe parcursul câtorva ani a acuzat mai mulți cetățeni estonieni și cetățeni ruși cu reședință în Estonia pentru acțiuni nonviolente împotriva independenței, suveranității și integrității teritoriale a Republicii Estonia, la ordinul serviciilor ruse, în baza îndrumărilor primite din partea Federației Ruse. Persoanele respective sunt acuzate de participare la activități de influențare conștientă în vederea creării unei organizații politice în Estonia care să promoveze narațiunile politicii externe și de securitate a Rusiei. De fapt, aceste acțiuni definesc și activitatea agenților de influență ai Rusiei în Moldova. Poliția Republicii Moldova a reținut, pe 21 februarie 2024, trei bărbați care incendiau la comandă mașinile refugiaților din Ucraina, stabiliți în regiunea găgăuză. Deși Poliția, nu a publicat informații despre comanditarii incendierilor, aceste evenimente au devenit subiecte în sursele de propagandă rusească în Moldova, fiind tratate drept dovezi ale intoleranței găgăuzilor în raport cu refugiații ucraineni.

La finalul lui februarie, în Adunarea Populară a Găgăuziei a ajuns un proiect de lege locală, elaborat de Comitetul Executiv, condus de Evghenia Guțul, persoană promovată de Ilan Șor, care, printre altele, prevede instituirea unui regim de permise (Izin) pentru activitatea pe teritoriul Găgăuziei instituțiilor media, inclusiv celor private; coordonarea cu Comitetul Executiv al Găgăuziei și raportarea privind concepția generală și politica editorială a instituțiilor media. Persoanele și forțele politice afiliate lui Ilan Șor sunt unii dintre principalii exponenți și beneficiari ai propagandei rusești în Moldova.

ÎN FINAL

Acțiunile împotriva propagandei rusești în Moldova au avut variații în eficacitate și impact. Deși au fost făcute eforturi semnificative, rezultatele nu au reușit să oprească complet fluxul de propagandă rusă și au provocat îngrijorări privind protecția drepturilor civile, inclusiv ale minorităților etnice. Scopul acestor măsuri, de a limita influența externă nefavorabilă, este apreciat, dar metodele utilizate au generat discuții pe tema consecvenței lor cu principiile democratice. Mai sunt provocări în detectarea și procesarea legală a propagandei ca infracțiune, având în vedere resursele și capacitățile curente ale organelor de urmărire penală. În acest context, există un apel clar pentru o acțiune mai fermă și coordonată din partea tuturor instituțiilor relevante, cu scopul de a proteja și promova principiile democratice în Moldova. În sondajul realizat de NDI, citat mai sus, 29% din moldoveni așteaptă acțiuni mai energice de la Serviciul de Informații și Securitate în lupta cu propaganda, câte 13% procente au așteptări de la Parlament și Consiliul Audiovizualului și 11% de la Cabinetul de Miniștri. Aceasta înseamnă că guvernarea are suportul societății (71%) acțiuni mai stricte în raport cu propagandiștii, în același timp, conform aceluiași studiu, majoritatea nu susține acțiunile luate de autorități până la momentul cercetării sociologice.

Practicile democratice acceptă impunerea răspunderii pentru actele de propagandă, pentru că promovarea agresiunii militare, xenofobiei sau a regimurilor autoritare nu poate fi protejată de dreptul la libera exprimare. În situația în care majoritatea cetățenilor nu au încredere în justiție, autoritățile trebuie să depună și mai multe eforturi, pentru ca să argumenteze dincolo de orice dubiu pericolul propagandei rusești. În acest sens, poate fi utilă experiența statelor baltice, care în doar câțiva ani, au crescut rapid nivelul de educație mediatică. În Republica Moldova, alfabetizarea mediatică, susținută de-a lungul anilor de societatea civilă și donatori, trebuie să devină o politică publică, cu o abordare sistemică, consecventă și serioasă. Un alt aspect pentru contracararea propagandei este aderența instituțiilor noastre la principiile bunei guvernări: transparență, responsabilitate, participare, coerență, eficacitate. Or, în caz contrar, propagandiștii primesc acele părticele de adevăr, care, combinate cu neadevăruri, fac propaganda mai eficientă. Transparența deciziilor, responsabilitatea față de cetățeni și combaterea corupției cresc încrederea publicului în autorități și reduc vulnerabilitățile la narativele externe menite să destabilizeze. Respectarea principiilor bunei guvernări în implementarea aqcuis-ului comunitar, de exemplu, va demonstra angajamentul Moldovei către valori democratice, erodând astfel terenul fertil pentru propaganda care intenționează să submineze orientarea europeană a țării. Acest angajament față de buna guvernare nu numai că întărește instituțiile interne, dar contribuie și la restructurarea politicului – oferind mai mult spațiu forțelor proeuropene și reducând bazinul electoral al celor orientate la regimul lui Putin. Autoritățile trebuie să se focuseze pe trei politici publice:
• elaborarea unui program eficient și motivant pentru adolescenții de 14-16, focusat pe depistarea propagandei în rețelele de socializare
• intervențiile care sunt necesare, trebuie să aibă loc cu respectarea celor mai stricte standarde și cu respectarea independenți presei
• fortificarea capacităților autorităților publice care monitorizează, analizează și acționează țintit pe combaterea propagandei.

De ce eșuăm în lupta cu propaganda rusească? Pentru că pe lângă însușirea proprie tuturor democrațiilor – protecția drepturilor tuturor, inclusiv a celor care vor să o distrugă – noi mai avem instituții în proces de consolidare, un sistem de drept nepregătit să facă față noilor provocări, și o societate care poate fi lesne influențată de narativele propagandei. Această situație nu este unică în Europa, țări precum Ucraina, statele baltice și unele țări din Balcani se confruntă cu probleme similare. De exemplu, Ucraina, care se află într-o situație de război deschis, luptă cu influența informațională rusă prin limitări dure, impuse de legea marțială, iar statele baltice au investit în educația media pentru a crește reziliența cetățenilor față de dezinformare. Aceste eforturi subliniază că, deși provocările sunt similare, strategiile de contracarare pot varia și pot fi adaptate la contextul specific al fiecărei țări. Consolidarea democrației, protejarea drepturilor omului și asigurarea libertății presei sunt esențiale în această luptă. Acceptând restricții ale libertăților în numele securității pe termen scurt, societățile riscă să slăbească exact valorile pe care încearcă să le protejeze. Din motive culturale și istorice noi încă nu am reușit să construim o societate complet deschisă, să avem o democrație consolidată. Dacă vom accepta încălcarea drepturilor omului, reducerea libertăților, chiar în numele unor beneficii de moment, nici nu vom reuși.

Articol semnat de Dmitri Gudumac, Director de Comunicare, Fundația Soros Moldova
Opiniile de mai sus nu exprimă neapărat poziția redacției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La 22 de ani, un tânăr din Floreşti administrează o afacere socială dedicată tinerilor
La 22 de ani, un tânăr din Floreşti administrează o afacere socială dedicată tinerilor
Ce se întâmplă după privatizare? Istoria a cinci giganți industriali din Moldova
Ce se întâmplă după privatizare? Istoria a cinci giganți industriali din Moldova
Somelierul Andrei Cibotaru: „Rara Neagră – un rose de aur de la Castel Mimi”
Somelierul Andrei Cibotaru: „Rara Neagră – un rose de aur de la Castel Mimi”
Mai multe femei vor beneficia de suport grație mini-turneului de fotbal caritabil Pudra Card de la Moldindconbank
Mai multe femei vor beneficia de suport grație mini-turneului de fotbal caritabil Pudra Card de la Moldindconbank
Start vânzări pentru Xiaomi 14 Ultra. Primii clienți vor primi cadou un Xiaomi Scooter 3 Lite
Start vânzări pentru Xiaomi 14 Ultra. Primii clienți vor primi cadou un Xiaomi Scooter 3 Lite
Incident cu final fericit. Intact Asigurări Generale va despăgubi integral daunele unui client rămas fără automobil
Incident cu final fericit. Intact Asigurări Generale va despăgubi integral daunele unui client rămas fără automobil
Sorin Maslo: „Cricova a înregistrat în 2023 cea mai mare cifră de afaceri din istoria întreprinderii”
Sorin Maslo: „Cricova a înregistrat în 2023 cea mai mare cifră de afaceri din istoria întreprinderii”
VinOpera – în top 5 cele mai frumoase evenimente enogastronomice din lume
VinOpera – în top 5 cele mai frumoase evenimente enogastronomice din lume
Când trebuie să alegi – nu alege! Ia un credit de la Moldindconbank și câștigă un premiu
Când trebuie să alegi – nu alege! Ia un credit de la Moldindconbank și câștigă un premiu
 
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Inaugurarea expoziției „100 cele mai bune afișe 20”, la Muzeul Național de Artă al Moldovei
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Scuarul teatrului dramatic rus de stat „A. P. Cehov”, amenajat de Halloween
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală
Monument dedicat eroilor Armatei Române, în parcul „Valea Morilor” din Capitală