Pe 5 mai 2026, grupurile de lucru pentru economie, din care fac parte experți de pe ambele maluri ale Nistrului, s-au întrunit în ședință la sediul din Chișinău al Misiunii OSCE. Administrația constituțională a expus modificările operate de Parlamentul Republicii Moldova la legislația privind TVA aplicată companiilor din regiunea transnistreană și eliminarea graduală a facilităților fiscale până în 2030.

Referitor la accizele aplicate la importul motorinei și benzinei, inclusiv pentru agenții economici din regiunea transnistreană, a fost menționat că, „potrivit Legii nr. 111/2025 pentru modificarea Legii nr. 139/2018 privind eficiența energetică, se prevede achitarea unei contribuții de către entitățile obligate în cadrul schemei de eficiență energetică. În baza metodologiei elaborate de Instituția Publică „Centrul Național pentru Energie Durabilă”, vor fi implementate proiecte de eficiență energetică, de care pot beneficia și locuitorii sau agenții economici din regiunea transnistreană, respectând rigorile legislației naționale”, notează Biroul Politici de Reintegrare.

„Cu referire la importul produselor de protecție a plantelor și al preparatelor veterinare pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, experții de la Chișinău au reiterat despre necesitatea aplicării unitare a regulilor de import. Astfel, în contextul alinierii legislației naționale la standardele Uniunii Europene, a fost subliniat că pot fi admise în țară doar produsele incluse în Registrul de omologare a produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților.

Totodată, s-a evidențiat necesitatea respectării uniforme a standardelor de către toți agenții economici implicați în producerea, importul și exportul produselor de origine vegetală și animală. În ceea ce privește perceperea plăților pentru poluarea mediului de la întreprinderile industriale din regiunea transnistreană, experții de la Chișinău au subliniat necesitatea implementării legislației de mediu armonizate cu normele europene, inclusiv în domenii precum protecția aerului, apei și pădurilor, gestionarea deșeurilor și controlul emisiilor de poluanți”, notează serviciul de presă al autorității.

Pretinsul minister de externe de la Tiraspol a comunicat că administrației constituționale i s-au „explicat în detaliu consecințele catastrofale ale potențialei aplicări a acestor măsuri distructive”, au fost prezentate soluții alternative, „potențiale domenii prioritare pentru normalizarea relațiilor economice, dezvoltarea potențialului de producție și logistic, eliminarea barierelor și îmbunătățirea bunăstării populației”, dar și au fost formulate „idei specifice privind conectivitatea transporturilor, energia și cooperarea bancară”.

#biroul pentru Reintegrare #Chisinau #discuții #Obolonic #subiecte

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.