Legislativul a aprobat Programul Național de recuperare a bunurilor infracționale pentru anii 2023-2027 și Planul de acțiuni privind implementarea acestuia. Hotărârea respectivă a fost votată de 59 de deputați în prima lectură.

Potrivit președintelui Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, problema recuperării bunurilor infracționale reprezintă o prioritate în actuala agendă publică și instituțională la nivel internațional și european. Cu toate acestea, modificările legislative operate de-a lungul anilor nu au acoperit toate aspectele care ar îmbunătăți sistemul de recuperare a bunurilor infracționale în Republica Moldova și l-ar face mai eficient.

Odată cu implementarea acțiunilor planificate de ordin normativ, funcțional și de capacitare a instituțiilor, țara noastră va obține mai mulți indicatori de impact. Printre cei mai importanți sunt creșterea gradului de identificare și recuperare a bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie, din acte conexe corupţiei şi din alte activităţi criminale, indisponibilizate şi confiscate, precum și creșterea ratei de executare a ordinelor de confiscare dispuse în materie penală, iar în cele din urmă – majorarea veniturilor în bugetul de stat.

Scopul programului constă în creșterea eficienței sistemului național de recuperare a bunurilor infracționale, îmbunătățirea comunicării, colaborării și coordonării între autoritățile responsabile și omologii lor din străinătate. Proiectul programului cuprinde nouă capitole, inclusiv analiza situației, obiective, impactul scontat, costurile de implementare, riscuri, autorități și instituții responsabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bunuri #bunuri infractionale #program #recuperare

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.