După aproape 5 luni de când se află în Parlament, deputatul PCRM din cadrul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Vladimir Voronin, se pare că abia astăzi, 9 decembrie, în cadrul ședinței plenare a observat că în sala Parlamentului este și drapelul Uniunii Europene pe lângă cel al Republicii Moldova, fapt pentru care a întrebat „ce statut juridic are acest steag în țara noastră, pentru a fi amplasat în Legislativ”.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, i-a amintit lui Voronin că acest drapel a început să fie „parte în cadrul instituției” încă pe timpul când la guvernare erau comuniștii, iar președinte de țară însuși el.

„Pentru unii colegi, care probabil le-a scăpat simbolistica unor drapeluri, acesta simbolizează cum? Corect! Noi putem să facem o lecție de heraldică, simbolistică, să invităm un specialist să ne explice toate aceste lucruri. Dacă avem gust de glume domnule președinte, nu e nicio problemă. Râdem glumim, dar și la treabă ne punem, pentru că avem mult de lucru. Statutul oficial al acestui simbol își trage istoricul de prin 2005-5006, când un Minister chiar și-a schimbat și denumirea în Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și exprimă voința politică și populară a cetățenilor Republicii Moldova de integrare europeană. Eu tare țărănește am explicat – vorba ceea, ca pe degete și sper să fiu înțeles. Nu am fost pregătit într-un limbaj diplomatic să mă expun”, a spus Igor Grosu.

În discuție a intervenit și deputatul PAS, Oazu Nantoi, care a amintit la ce dată și în ce an s-a decis în Parlament ca Republica Moldova să ia calea integrării europene.

„La 24 martie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat declarația Republicii Moldova privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Probabil de atunci”, a conchis Nantoi.

Ulterior, Grosu a intervenit din nou precizând că „în actualul Parlament este o enciclopedie, care știe exact când, unde și chiar ora când s-a adoptat astfel de documente și cine era în fruntea statului”.

Ca reacție la „lecția” oferită de Grosu și Nantoi, deputatul Voronin a spus că: fie nu înțeleg ceea ce a întrebat el, fie se fac că nu vor să înțeleagă, pentru că acesta a întrebat statutul juridic al acestui drapel. În rest, Voronin afirmă că le cunoaște mai bine decât toți deputații și „enciclopediile din Parlamentul actual”.

#drapel #Igor Grosu #Oazu Nantoi #UE #Vladimir Voronin

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.