Deputata Platformei DA, Inga Grigoriu, s-a adresat cu o solicitare la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) prin care solicită suspendarea din funcție a procurorului general, Alexandr Stoianoglo și cercetarea penală a acestuia, pentru faptul că soția acestuia ar avea afaceri comune cu omul de afaceri controversat, Veaceslav Platon.

Potrivit deputatei, la data de 6 aprilie curent, a sesizat CSP în legătură cu o investigație jurnalistică, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală. În sesizarea adresată CSP, Grigoriu a menționat că „investigația jurnalistică poate conține și elemente de calomnie sau informații neveridice, care trebuie scoase la iveală concomitent cu cele ce corespund realității în cadrul unui proces penal cu garanțiile prevăzute de lege”.

„Infirmarea sau confirmarea acuzațiilor privind beneficiarul efectiv al agenților economici controlați de o persoană controversată ar exclude amenințările atât interne, cât și externe pentru ordinea constituțională, dezvoltarea democratică, securitatea internă a statului, societății și cetățenilor. Procurorul General este protagonistul investigației apărute și de aceea este vital clarificarea stării de fapt și, nu exclud, posibil chiar și în favoarea sa. Suspendarea din funcția de procuror general a lui Alexandr Stoianoglo pe durata examinării prezentei sesizări o consider o etapă indispensabilă a unei investigații sub toate aspectele, completă și obiectivă”, scrie deputata.

Inga Grigoriu afirmă că, dacă procurorul general își va exercita mandatul pe perioada investigației, aceasta va fi lipsită de credibilitate și va afecta în continuare imaginea Procuraturii.

În legătură cu comunicatul emis de Procuratura Generală ieri, prin care a infirmat învinuirile aduse în investigația jurnalistică și de către Inga Grigoriu, deputata, autoarea sesizării consideră că „nu sunt relevante nici poziția Procuraturii Generale și nici poziția reprezentanților Consiliului, care poate să nu coincidă cu opinia organului colegial adoptată în ședință deliberativă.

Doc: Inga Grigoriu

#CSP #Inga Grigoriu #suspendare din functie

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.